Așa cum era de așteptat, din păcate, cu mici revizuiri față de varianta iniţială, noul Cod fiscal a fost adoptat de către Guvern. Aceasta în ciuda opoziției patronatelor și sindicatelor reprezentative la nivel național, în baza Legii nr.62. Votul nefavorabil din Comisia de Dialog Social de la Ministerul Finanțelor, precum și cel din Plenul Consiliului Economic și Social, vot care reclamă că nu s-a ținut cont de propunerile partenerilor sociali consfinţite prin lege a fost trecut la.. .diverse. Acest lucru este verificabil. În Minuta Comisiei de Dialog Social de la Ministerul Finanțelor din data de 14.07.2022, înregistrată cu numărul 237824 se menționează cât se poate de clar următoarele: “Partenerii de dialog social prezenți la dezbateri și-au menținut punctul de vedere exprimat în ședința din data de 12.07.2022, respectiv că nu sunt de acord cu promovarea acestui proiect de act normativ și solicită retragerea acestuia“.
Totodată, reprezentantul Patronatului Național Român (Augustin Hagiu, președintele FORT, n.n.), susținut de ceilalți parteneri de dialog social, a precizat că ”dialogul social trebuie să fie constructiv în spiritul respectului reciproc, iar propunerile și observațiile fundamentale ale partenerilor de dialog social să fie valorificate în procesul de elaborare a prevederilor legale” . Aceeași poziție a fost exprimată și de Ștefan Varfalvi, președintele Consiliului Național al Uniunii Generale a Industriașilor din România (UGIR) în ședința menționată din data de 12.07.2022.
Dacă lucrurile stau așa, pot afirma că noul Cod era deja pregătit în “bucătăria” multinațională. Nu este o “teorie a conspirației”, a “ ocultei mondiale”, este un fapt certificat de către Alin Chițu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor (stenograma ședinței plenului CES din data de 14.07.2022 poate fi consultată).
În ședința Consiliului Economic și Social unde se discuta avizul pentru proiectul noului Cod fiscal, reprezentantul Federației Patronatelor din Turismul Românesc – membră UGIR l-a informat pe secretarul de stat de la Finanțe că FPTR nu este de acord cu prevederea din proiect care permite ca operatorii economici din turism să poată opta pentru impozitul pe profit în dauna impozitului pe venit care reprezintă o certitudine. Totodată, i-a reamintit oficialului prezent că majorarea TVA cu 4% va conduce la majorarea tarifelor la cazare cu 8% ținând cont și de introducerea taxelor speciale de promovare a turismului. “Putem afirma că operatorii economici care vor opta pentru plata impozitului pe profit sunt societăți mari care s-au opus legiferării impozitului specific, ani de zile nu au plătit impozit pe profit înregistrând pierderi fiscale” – a afirmat acesta în Plenul CES, citând din adresa oficială a FPTR transmisă atât primului ministru, cât și ministrului finanțelor. Mai mult, reprezentantul din turism a continuat: “UGIR nu este de acord cu majorarea TVA la 9% pentru cele 6 tipuri de cazare. Alături de argumentele obiective bine cunoscute care vor conduce la majorarea cheltuielilor, se mai adaugă și faptul că operatorii economici care dețin structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare vor fi nevoiți să majoreze tarifele pentru anul viitor cu cel puțin 2-4% pentru a colecta cele două taxe speciale pentru promovarea turismului. Aceste taxe reprezintă principala sursă de finanțare a Organizațiilor de Management al Destinației, măsură dispusă de guvern în vederea respectării prevederilor PNRR”. Răspunsul secretarului de stat, Alin Chițu, a fost dezarmant: “ Aceste propuneri de modificare ne-au fost furnizate de către reprezentanții mediului de afaceri în urma întâlnirilor avute” .
În urma acestei declarații, Dragoș Mihalache, vicepreședintele CES și prim-vicepreşedinte UGIR, a reacționat: “Vă rog să ne comunicați care sunt acei reprezentanți ai mediului de afaceri. Noi nu-i cunoaștem, deși v-am trimis numeroase propuneri de îmbunătățire a acestui proiect discutat azi. Dacă nici FPTR , singura federație reprezentativă la nivel național în domeniul turismului, nu reprezintă nimic pentru dumneavoastră , atunci vă rog să cereți aviz «acelor reprezentanți ai mediului de afaceri» pe care i-ați menționat. Dacă doriți să discutați doar cu ce se numește Coaliția pentru Dezvoltarea României, sunteți liber. Cu condiția să respectați Constituția României și Legea Dialogului Social”. Aceeași reacție și din partea reprezentantului Confederației Naționale Sindicale Meridian, Rodrigo Maxim. Acesta a menționat că noul Cod fiscal este făcut să răspundă cerințelor multinaționalelor din România, și nu capitalului autohton.
Cam aceasta a fost situația din Plenul Consiliului Economic și Social. S-a demonstrat că dialogul social se desfășoară pe două paliere. Cu cei privilegiați, inițiați, și cu cei care respectă Legea nr.62. Nu exagerez și o să lucrez cu “materialul clientului” . Citez din nota de fundamentare a propunerii de modificare a Codului Fiscal. La secţiunea a 6-a – Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normative. Ei bine, ce aflăm de aici? – și vorbesc despre un act oficial: “Părțile interesate au fost consultate, în prealabil, de către Ministerul Finanțelor cu privire la intenția de revizuire a sistemului fiscal, reprezentanți ai mediului de afaceri transmițând astfel, opiniile în acest sens, precum: Camera de Comerț Americană în România, Camera de Comerț Germană în România, Camera de Comerț Franceză în România, Confederația Patronală Concordia , Asociația Oamenilor de Afaceri din România, Consiliul Investitorilor Străini, Fundația Romanian Business Leader și… ETC.”
Gata, ne-am lămurit cine sunt inițiații și cine sunt etc, adică patronatele și sindicatele reprezentative. Se explică de ce au fost două întâlniri separate cu primul ministru Nicolae Ciucă . Una cu “privilegiații inițiați” în domeniu, printre care o regăsim și pe fosta secretar de stat Valentina Saygo din fostul Minister al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, care a încercat, la propriu, să distrugă turismul românesc și care are postări deosebit de interesante pe pagina sa de Facebook, și a doua întâlnire cu ce numește Ministerul Finanțelor ”etc”, adică reprezentanții confederațiilor patronale și sindicale la nivel național în baza Legii nr. 62 și a Constituției. Haideți să vedem cine au fost inițiații menționați clar de Ministerul Finanțelor care au participat la întâlnirea de la Palatul Victoria pe această temă. În ordine aleatorie: Daniel Anghel – Consiliul Investitorilor Străini (FIC), coordonatorul Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR), Dragoș Petrescu – Romanian Business Leaders ( RBL), Angela Roșcă – Romanian Business Leaders, Radu Burnete – Confederația Patronală Concordia, Letiția Pupezeanu – Camera de Comerț Americană în România (AmCham), Ana Maria Ciobanu – Camera de Comerț Americană în România (AmCham), Adela Jansen – Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România (CCIFER), Ruxandra Jianu – Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Anca Vlad – Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Alexandra Irimiea = Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Mădălina Dragomir – Secretariat CDR, FIC.
Nu are rost să enumăr lista participanților la runda a doua a discuțiilor de la Palatul Victoria deoarece patronatele și sindicatele reprezentative la nivel național, în baza Legii Dialogului Social, sunt retrogradaţi de către Ministerul Finanțelor, inițiatorul noului Cod Fiscal, în liga… etc. Așa se menționează într-un document oficial, și anume în Nota de fundamentare.
Așadar nu am greșit când am afirmat că în “ bucătăria” multinațională a fost pregătit Codul, de această dată fiscal.
Sincer, nu mă miră o astfel de abordare. Era de așteptat, dar cred că este nevoie ca, măcar acum, Guvernul să facă clarificări. Să fim cinstiți, le-a făcut în textul Planului Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), unde la capitolul Dialog Social se menționează clar: ”Partenerul relevant în discuțiile cu Guvernul României este Coaliția pentru Dezvoltarea României|”. Mai mult, Protocolul de colaborare dintre Guvern și CDR privind luarea deciziilor socio-economice este în vigoare de pe timpul guvernării Ponta. Este disponibil și pe site-ul CDR.
Așadar, avem un Cod Fiscal, așa cum s-a stabilit cu “privilegiații – iniţiaţi”, și nu discutat și negociat cu “etc”, iar rezultatele sunt previzibile. Se ia mult de la cei mici, de la consumatori, și mai puțin, sau nimic, de la firmele reprezentate de CDR.
Menționăm o opinie interesantă a președintelui UGIR- Constanța, Mircea Dobre , fost ministru al Turismului. Opinia este și o propunere, deoarece vizează tocmai pericolul ca statul să nu încaseze mai nimic din impozitul pe profit: “Am discutat cu colegii din UGIR și am ajuns la concluzia că este necesar ca începând cu 2023 să înființăm o comisie prin care să monitorizăm companiile care optează pentru plata impozitului pe profit din domeniul HORECA ca să vedem cât virează ei în vistieria statului față de cât s-ar fi putut acumula dacă s-ar fi plătit 1% din venituri obligatoriu, și nu opțional. Noi, cei din UGIR, așteptăm cu interes să vedem cât impozit pe profit vor plăti din anul 2023. Cei care au luat azi (15.07) această decizie au făcut-o în detrimentul celor mai mici și corecți, împovărați acum și cu o creștere a TVA de la 5 la 9% pentru cazare pentru a acoperi găurile marilor companii din domeniu care nu raportează profit”.
În final este ceva demn de menționat. O poziție lăudabilă a premierului Nicolae Ciucă prin care a protejat de faliment zeci de mii de firme. Este vorba despre refuzul acestuia de a prelua propunerea CDR de scădere a plafonului pentru aplicarea impozitului pe venit de la 500.000 la 100.000 de euro.
