Franța: Înfrângere umilitoare pentru alianța prezidențială în alegerile legislative

O nouă configurație a Adunării Naționale, cu impact asupra politicii Franței în următorii cinci ani

Turul al doilea al alegerilor legislative de duminică în Franța a fost marcat de un ”revers” major pentru Emmanuel Macron. Coaliția sa, ”Ensemble”, din care fac parte partidele ce-l susțin pe președinte, nu a reușit să obțină majoritatea absolută de 289 locuri în Adunarea Națională, ci doar una relativă, ce-i va crea dificultăți în promovarea poiticilor promise în recenta campanie prezidențială, aducându-i al doilea mandat prezidențial. În schimb, principala formațiune politică de opoziție devine alianța Nupes, alcătuită la inițiativa lui Jean-Luc Mélenchon (liderul partidului La France Insoumise) din partidele de stânga și cel ecologist. Așa cum au anunțat toată presa franceză și cea străină, surpriza ”istorică” a acestor alegeri este scorul mare înregistrat de extrema dreaptă, respectiv Rassemblance Nationale (RN) condusă de Marine Le Pen, care grație marelui număr de deputați ce-i revine în Adunarea Națională, va crea mari probleme la adoptarea în următorii cinci ani a unor decizii de politică internă și externă a țării.

Potrivit rezultatelor anunțate în cursul nopții de duminică spre luni, Ensemble, coaliția prezidențială, va deține doar 245 locuri în Adunarea Națională, departe de majoritatea absolută mult râvnită, de 289 locuri.

Nupes (Noua uniune populară, ecologică și socială), condusă de Jean-Luc Mélenchon (catalogat în lumea politică franceză drept un extremist de stânga), o alianță în care au intrat formațiunile La France Insoumise, cea a ecologiștilor, cea a socialiștilor și cea a comuniștilor va deține 131 de locuri în Adunarea Națională.

Scorul cel mai spectaculos aparține partidului de extremă dreapta al dnei Marine Le Pen, Reuniunea Națională, care va deține 89 deputați. Analiști politici francezi, dar și europeni, consideră performanța dnei Le Pen drept ”istorică”, amindind că în parlamentul precedent formațiunea sa politică nu a avut nici măcar minimul de 15 deputați pentru a alcătui un grup parlamentar. A avut doar opt.

Republicanii, partidul conservator de dreapta, al președinților Nicolas Sarkozy și Jacques Chirac, a ajuns pe poziția a patra, revenindu-i doar 61 locuri în Adunarea Națională.

Restul de mandate până la 577 cât are Adunarea Națională, revin deputaților din formațiuni de centru-stânga, de centru-dreapta, sau regionale.

Scorul jenant cu care alianța prezidențială a ieșit din aceste alegeri, subliniat de Radio France Internationale, a fost marcat și de înfrângerea unora dintre pilonii politici ai lui Emmanuel Macron și ai guvernului său în circumscripțiile în care au candidat. Și toți, în favoarea candidaților Stângii. Este îndeosebi cazul fostului președinte al Adunării Naționale, Richard Ferrand, cel al fostului ministru de Interne și lider al grupului parlamentar al partidului prezidenţial LEMR, Christophe Castaner. De asemenea, trei miniştri din guvernul alcătuit după alegerile prezidențiale au fost învinși în aceste alegeri, urmând să-și dea demisia și să fie operată o remaniere guvernamentală.

Reacții politice la acest inedit rezultat al votului de duminică

Elisabeth Borne, şefa guvernului francez, realeasă cu dificultate în Normandia, citată de RFI, a estimat că”situaţia este inedită şi reprezintă un risc pentru ţară. Niciodată Adunarea naţională – Camera deputaţilor din Franţa – nu a cunoscut o astfel de configuraţie în timpul celei de-a 5-a Republici. Lucrăm de îndată la construirea unei majorităţi de acţiune pentru că nu există altă alternativă”, a promis domnia sa.

Jean-Luc Mélenchon, liderul alianței de stânga, a susținut în prima sa reacție la rezultatul legislativelor de anul acesta că”deruta partidului prezidenţial este totală”.

Marine Le Pen:”Vom avea, de departe, cel mai mare grup din istoria partidului nostru. Încarnăm o opoziţie fermă dar responsabilă şi respectuoasă vizavi de instituţii”, a subliniat ea. Partidul ei, izolat până acum în nordul ţării din punct de vedere al aleşilor naţionali, îşi extinde spectaculos aria de influenţă. Estul, vestul şi mai ales sudul Franţei s-au exprimat masiv în favoarea extremei drepte.

Rachida Dati, fost ministru al Justiţiei în administraţia Sarkozy, în prezent primar de dreapta într-unul din sectoarele Parisului, a susținut că rezultatul de duminică demonstrează”eşecul strategiei lui Macron. La preşedinţie, a împins extrema dreaptă în sus, la legislative, extrema stângă”.

Presa scrisă din Franța a apărut luni dimineață cu titluri mari, pe primele pagini, confirmând eșecul strategiei alianței prezidențiale la legislativele de anul acesta. Sub titlul ”Palmă”, ziarul ”Liberation” scrie că președintele Macron ”a înregistrat cea mai mare înfrângere electorală a sa. Tabăra prezidenţială plăteşte indolenţa cu care a abordat campania electorală, încrederea în sine prea mare de care au dat dovadă macroniştii”. Ziarul conservator ”Le Figaro”,sub titlul ”Macron, spectrul unui mandat mort”, scrie că la legislativele de anul acesta”strategia votului util nu a funcţionat. Frontul republican – barajul făcut până acum în faţa extremei drepte – a explodat. Rezultatele acestui al doilea tur seamănă cu un referendum anti-Macron… Emmanuel Macron înregistrează o înfrângere umilitoare. Cum se poate însă ca acest magician al politicii, pe care chiar şi adversarii săi îl admirau, să ajungă la un astfel de rezultat?”, se întreabă ”Le Figaro”. ”Le Monde”, citat de asemenea de RFI, este de părere că se profilează”un scenariu de coşmar pentru Emmanuel Macron. În lipsa unor trupe destul de numeroase, preşedintele va fi incapabil să-şi pună în practică programul politic reformist”.