Stat membru al Uniunii Europene și al NATO, cu un parteneriat strategic cu Statele Unite, România pare să aibă toate elementele pentru a reuși, dar dacă ne uităm pe plan extern vedem o serie lungă de eșecuri în obiective-cheie, în timp ce statele din regiunea noastră au reușit să își îndeplinească obiectivele.
Spațiul Schengen
Una dintre luptele pe care România le duce de la aderarea în Uniunea Europeană și în care primește lovitură după lovitură este cea a aderării la spațiul Schengen, zona de circulație liberă din Europa unde sunt eliminate controalele la frontieră.
Deși au repetat în multiple ocazii că România îndeplinește toate condițiile cerute pentru a putea fi membră a zonei Schegen, oficialii români s-au lovit în repetate rânduri de refuzuri, în special de la Olanda, care și-a folosit dreptul de veto.
În vara anului 2011 a intervenit modificarea treptată în raport cu intrarea României și Bulgariei a pozițiilor Germaniei, Austriei și Finlandei în sens favorabil. În iunie 2011, Parlamentul UE s-a pronunțat pentru intrarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen, dar Consiliul Ministerial UE nu a acceptat opinia acestuia cu motivația unor nemulțumiri exprimate de guvernele Olandei și Finlandei față de pretinse lacune în domeniul măsurilor anticorupție și combaterii crimelor organizate ce ar exista în Bulgaria și România.
Aceste nemulțumiri au fost, colateral, legate de Olanda și Finlanda de ivirea potențială a pericolulului imigrației ilegale, din Turcia prin Bulgaria și România în țările din Spațiul Schengen, un argument opozițional ce ține exclusiv de politica internațională și nu este influențabil din România și Bulgaria.
Astfel, Olanda, care mai devreme nu exprimase decât unele rețineri, și-a accentuat în toamna lui 2011 poziția opozantă în pofida încercărilor diplomatice ale Bucureștiului de a concilia problema. Există păreri, la București, că opoziția oficială a Olandei față de intrarea Bulgariei și României ar veni de la confruntări politice interne existente în această țară, și nu reliefează fondat realitatea politică din sud-estul Europei.
O dovadă a opoziției pe care Olanda încă o afișează privind adevararea României la zona Schegen este felul brutal în care premierul Mark Rutte a contrazis-o, în urmă cu un an, pe Viorica Dăncilă în timpul unei conferințe de presă comune susținute la București. După ce Viorica Dăncilă a afirmat că ţara noastră îndeplineşte criteriile tehnice de accedere şi că această temă nu trebuie legată de problematica Mecanismul de Cooperare şi Verificare, Rutte a replicat în discursul său: „Nu suntem de acord pe toate punctele, cum este Schengen, dar e adevărat că suntem de acord pe multe alte chestiuni”.
Croația intră în Schengen după doar 6 ani de la aderarea la UE
Dacă România se apropie de 13 ani în interiorul Uniunii Europene, iar aderarea la Schengen nu dă semne că va primi un răspuns foarte curând, Croația care este membră de doar 6 ani a primit miercuri undă verde pentru a intra în zona de liberă circulație.
Comisia Europeană a aprobat marți aderarea Croației la Spațiul Schengen după patru ani de evaluări. Instituția europeană a arătat că statul balcanic a îndeplinit toate condițiile cerute, în special securizarea frontierelor, un subiect delicat la nivel european după 2015, ca urmare a crizei refugiaților.
„Croaţia a luat măsurile necesare pentru a se asigura că îndeplineşte condiţiile necesare pentru aderarea la Schengen”, a declarat Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie.
Acum Croația mai are nevoie doar de acordul liderilor statelor membre pentru a putea intra oficial în zona Schengen. O problemă ar putea apărea aici din partea Sloveniei, care a arătat că va bloca aderarea din cauza unor probleme la frontieră.
Mecanismul de Cooperare și Verificare
O altă lovitură primită de România a venit, tot marți, de la Comisia Europeană, când a fost publicat Mecanismul de Cooperare și Verificată. Dacă România și Bulgaria au fost singurele state membre care la aderare au fost supuse sub acest mecanism, în prezent România este aspru criticată, în timp ce vecinii de la sud de Dunăre au respectat toate cerințele cerute și sunt aproape să fie scoși de sub acest raport.
Autoritățile române au cerut în repetate rânduri scoaterea de sub MCV numindu-l drept un mecanism discriminatoriu la nivel european, dar Comisia Europeană a replicat prin a arăta că autoritățile nu și-au respectat prevederile agreate, iar, mai rău, situația din Justiție s-a înrăutățit în ultimii 3 ani ai guvernării PSD.
În raportul pe 2019, Comisia Europeană arată evoluții îngrijorătoare ale Justiției la începutul lui 2019 și a subliniat că România nu a urmat progresele făcute până în 2017. Comisia Europeană notează în concluziile Raportului MCV că a fost „nevoită să revină frecvent la evoluțiile din România privind reforma judiciară și lupta împotriva corupției”.
„În fiecare din aceste ocazii, Comisia Europeană a constatat frecvenți pași înapoi de la progresele care fuseseră făcute în anii trecuți de România și notate în raportul din noiembrie 2018”, se arată în concluziile raportului MCV pe 2019.
Existența Secției Speciale de investigare a infracțiunilor din Justiție este un element de îngrijorare pentru Comisia Eurpeană, conform raportului MCV publicat marți. În acesta se menționează că unitatea de parchet creată de PSD a confirmat temerile exprimate atât în România, cât și în exterior că ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică.
În finalul concluziilor sale, Comisia arată că trebuie menținută mai departe supravegherea MCV asupra României pentru că țara nu a urmat recomandările anterioare emise de Comisie și aprobate de Consiliul UE și de Parlamentul European.
Bulgaria, la un pas să scape de MCV
Tot marți, Comisia Europeană a adoptat raportul privind progresele înregistrate de Bulgaria pentru onorarea angajamentelor privind reforma judiciară, combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate, în cadrul MCV.
Comisia arată că a trecut în revistă evoluţiile faţă de raportul din ianuarie 2017, în care formulase 17 recomandări, şi a constatat că Bulgaria a acţionat semnificativ pentru implementarea acestora.
Progresele în cadrul MCV sunt suficiente pentru a considera că Bulgaria şi-a îndeplinit angajamentele din momentul aderării la UE, subliniază Comisia Europeană.
Autorităţile de la Sofia trebuie să îşi continue eforturile de transpunere în legislaţie şi de implementare a angajamentelor din raport pentru a ieși de sub raportul MCV. Înaintea unei decizii finale, Comisia Europeană a arătat că va lua în considerare şi observaţiile Consiliului UE şi ale Parlamentului European.
Vizele pentru intrarea în Statele Unite
Legată de Statele Unite de un parteneriat strategic, România nu a reușit însă să obțină și eliminarea vizelor pentru a călători peste Ocean. Dacă cetățenii din majoritatea statelor europene nu au nicio problemă privind vizele și pot călători liberi peste Ocean, românii încă trebuie să treacă prin teste complicate și măsuri birocratice pentru a putea obține aprobarea de a ajunge în Statele Unite.
Singurul pas pozitiv a reușit să fie obținut la finalul lui august cu ocazia întrevederii pe care președintele Klaus Iohannis a avut-o la Casa Albă cu Donald Trump. Atunci președintele american a menționat că ridicarea vizelor pentru români „este o chestiune la care ne gândim”.
Ulterior, într-un comunicat al Administrației americane, s-a exprimat dorința Washingtonului de a ajuta România în îndeplinirea condițiilor pentru a ajunge în Visa Waiver, program al guvernului american care permite cetățenilor din anumite țări să călătorească în Statele Unite, pe 90 de zile, pentru turism, afaceri sau tranzit pe teritoriul american, fără nevoia de a obține o viză.
Polonia și Ungaria, în Visa Waiver
La circa o lună distanță de la întrevederea cu Klaus Iohannis, preşedintele american l-a informat pe omologul său polonez, Andrzej Duda, că se aşteaptă ca polonezii să intre în programul de Visa Waiver în următoarele săptămâni.
„Preşedintele Trump l-a informat pe preşedintele Duda că se aşteaptă să anunţe intrarea Poloniei în Programul Visa Waiver în următoarele săptămâni”, a precizat Casa Albă, într-un scurt comunicat de la finalul lui septembrie.
Tot de un regim privilegiat se bucură și maghiarii. Aceștia pot călători în continuare fără vize în Statele Unite, potrivit acordului încheiat în septembrie, la Washington, de către Péter Szijjártó, ministrul ungar pentru afaceri externe şi relaţii economice internaţionale, cu liderii Departamentului de Securitate Internă al SUA.
