Angajații tineri suferă de nivelurile cele mai mari de burnout, stres și depresie

Sănătatea psihică și emoțională și starea de bine psihologic sunt deziderate din ce în ce mai importante în întreaga lume și se află de mulți ani în epicentrul discuțiilor privind viitorul muncii. Pandemia Covid-19 a intensificat această atenție, arată un comunicat al Clinicii Hope. Ca urmare, evaluarea stresului și nivelului de epuizare au început să domine rapoartele privind calitatea locului de muncă.

Echipa Rețelei de Clinici Hope, lider în domeniul clinicilor private dedicate sănătății psihice și emoționale, a prezentat joi, 16 mai 2024, în cadrul Clinicii Hope TIMISOARA (Str. Independenței, nr 11), rezultatele preliminare ale STUDIULUI LA NIVEL NAȚIONAL PRIVIND RISCURILE PSIHOSOCIALE LA LOCUL DE MUNCĂ ÎN ROMÂNIA.

La conferința de presă au participat atât distinși ziariști cât și membri ai mediului de afaceri și medici din Timișoara, interesați să afle metode inovative de intervenție, atât în companii cât și pentru fiecare pacient în parte.

Principala concluzie a fost că angajații tineri din România au nivele de stres, oboseală, depresie și burn-out peste medie, iar ritmul alert, distribuția inegală a cerințelor și cerințele cognitive sunt factori de stres suplimentari pentru toți angajații din mediul privat.

Forța de muncă este resursa fundamentală în economia întregii țări, iar capitalul uman este considerat cel mai proeminent factor de luat în considerare în producția de bunuri și servicii.

Wittchen și colab. (2012) sugerează că aproximativ 38,2% din populația UE suferă de o afecțiune psihică în fiecare an.

Legătura între tulburările psihice și locul de muncă este una bidirecțională: stresul profesional este un determinant important al tulburărilor psihice iar compania este afectată de apariția acestora prin scăderea productivității.

În 2002, Comisia Europeană a raportat că costul anual al stresului legat de muncă și al problemelor de sănătate mintală aferente în cele 15 state membre ale UE înainte de 2004, a fost estimat în medie între 3% și 4% din produsul național brut, în valoare de 265 miliarde EUR anual (Levi, 2002). Un raport al EU-OSHA a rezumat costurile economice ale bolilor de stres legate de muncă.

Studiile sugerează că între 50% și 60% din toate zilele de lucru pierdute au o anumită legătură cu stresul legat de muncă (EU-OSHA, 2000), ducând la costuri financiare semnificative pentru companii, precum și pentru societate, atât din punct de vedere al suferinței umane, cât și al performanței economice afectate. (raport Comisie Europeană, 2014).

Având în vedere importanța creării unui loc de muncă care să susțină bunăstarea angajaților , este clar că managerii trebuie să ia măsuri. Dar cât de răspândit este burnout-ul și stresul profesional? Și ce impact are asupra întreprinderilor și angajaților acestora?

MOTIVAȚIA STUDIULUI NAȚIONAL

Practicienii din domeniul sănătății și factorii de decizie din sistemele medicale și de asigurări au nevoie de cunoștințe despre factorii de risc psihologic în cadrul companiilor.

Stabilirea, implementarea și evaluarea acțiunilor preventive la nivelul locului de muncă, precum și politicile preventive, în general, necesită colectarea, înregistrarea, analizarea și diseminarea sistematică a informațiilor cheie privind expunerea lucrătorilor la factorii psihosociali. Aceasta este o provocare majoră din cauza diversității muncii din zilele noastre și a cerințelor științifice și tehnice pentru a genera informații utile.

În aceste condiții, echipa Rețelei de Clinici Hope a demarat anul trecut validarea chestionarului COPSOQ pe populația care lucrează în mediul privat în România, în varianta LONG cu 183 de întrebări, singura care permite evidențierea aspectelor legate de stres și burn-out și corelarea lor cu factorii de risc psihosociali.

Rezultatele au fost prezentate de doamna Dr Gabriella Bondoc, fondator al Rețelei de Clinici Hope: ”Ne-am dorit foarte mult realizarea acestui studiu. Validarea COPSOQ pe populația mediului privat era esențială. Permite astfel companiilor din România să aibă un instrument validat științific pentru evaluarea stării de bine psihologic și a factorilor de risc care țin de locul de muncă. El ghidează și zonele de intervenție necesare pentru îmbunătățirea performanței mintale și reducerea riscurilor emoționale. Astfel se menține sau chiar crește productivitatea!”, a declarat medicul psihiatru la Conferința de presă.

Alături de ea, a vorbit doamna Marilena Velciov, Community Manager Haufe Group Romania, care a prezentat, atât din punct de vedere personal, cât și la nivel de organizație, importanța recunoașterii și intervenției prompte în sindromul de burn-out.

Chestionarul psihosocial de la Copenhaga (COPSOQ) reprezintă o realizare cuprinzătoare, deoarece nu este legat de o teorie singulară a tensiunii la locul de muncă.

Dezvoltat în 2000 de T.S. Kristensen și V. Borg, a primit în doar câțiva ani o importantă recunoaștere și diseminare internațională. Din punct de vedere conceptual, include dimensiunile principale ale celor mai influente teorii psihosociale la locul de muncă, inclusiv modelele Job-Strain, Cerere-Control-Suport și Efort-Recompensă-Dezechilibru, dar și alte teorii și aspecte ignorate în instrumentele anterioare, de exemplu solicitările emoționale sau claritatea rolului. Acest lucru face ca COPSOQ să fie util în orice loc de muncă, fie în ramura industrială, fie în sectorul serviciilor. Printre instrumentele de evaluare a riscurilor psihosociale, COPSOQ este unic, deoarece include valori de referință bazate pe populație pentru a evalua nevoia de acțiune și pentru a ajuta procesul de luare a deciziilor privind măsurile preventive la nivelul locului de muncă.

Până astăzi, COPSOQ este disponibil în peste 25 de limbi. COPSOQ apare în sute de referințe în indexat reviste științifice internaționale. COPSOQ este citat ca referință în documente ale organizații internaționale precum Organizația Mondială a Sănătății, Organizația Internațională a Muncii și este recunoscut ca exemplu de bună practică de către Agenția UE pentru Securitate și Sănătate în Muncă.

Dimensiunile evaluate sunt: Cerințe profesionale, Organizarea conținutului și sarcinilor de muncă, Relații interpersonale și calitatea conducerii, Interfața muncă familie, Valori organizaționale, Sănătate și stare de bine (inclusiv nivelul de stres, burn-out și depresie).

Înainte de acest studiu, pentru a utiliza acest chestionar în limba română, rezultatele fiecărei companii erau comparate cu datele testului Dr Stefan Lita EFECTUAT PE JANDARMII DIN ROMÂNIA (ŞTEFAN LIŢĂ, ANDREA SECU, O evaluare națională a riscurilor psihosociale din activitatea jandarmilor) si a celor oficiale de acreditare a testului COPSOQ, POPULAȚIE DANEZĂ(Burr H , 2019, Danemarca).

REZULTATE ȘI OBSERVAȚII

Până în acest moment, au participat la studiu 601 respondenți, din 13 companii (cu fondatori români sau companii internaționale cu sucursale în România).

Distribuția pe sexe este 69% femei, 31% bărbați iar distribuția pe vârste este 8,3 % sub 25 ani, 30 % între 26-35 de ani, 51% între 36-50 de ani, 10,7% peste 50 de ani.

Procentul de femei analizat este mai mare decât cel din alte studii comparative (Burr, 2019-52%) și vom încerca să analizăm în continuare și alte companii pentru a alinia procentul cu alte studii de referință. Distribuția pe vârste este însă asemănătoare (24% până în 35 de ani și 53 % între 35 si 50).

Analiza noastră a dovedit o asemănare evidentă cu scorurile celorlalte țări care au completat chestionarul ceea ce dovedește validarea acestui test pe populația din mediul privat din România și în varianta LONG.

Se pot observa câteva zone de risc pe populația studiată care ridică suspiciunea că există o zonă de îngrijorare care este necesar să fie modificată:

1. 17 % din respondenți au avut dificultăți semnificative la adormire tot timpul sau marea majoritate a timpului și 21% au pe o durată majoritară de timp un somn neodihnitor.

La angajații sub 25 de ani, procentul cu tulburări de somn foarte semnificative ca durată ajunge la 26 %.

2. Epuizarea psihică și fizică apare majoritar ca durată la 18 respectiv 19 %. Procentele ajung însă la 32-33% la cei sub 25 de ani, indiferent de sex.

3. Sindromul depresiv are o mediana de 23 și un procent de aproximativ 10 % au simptome depresive în majoritatea timpului sau tot timpul. ( tristețe 14%, lipsa încredere 9%, lipsa interes 9 %, vinovăție 5 %). Deși la nivelul populației studiate, procentul este în media internațională a depresiei la adulții angajați, (10,45 %-Wulsin, 2014), procentele cresc îngrijorător pentru angajații tineri (tristețe 23%, încredere 22%, lipsă interes 17% și vinovăție 15%).

4. Burn-out ul însă are în populația studiată un scor de 39, semnificativ mai ridicat decât cel de depresie. La fel scorul de stres este de 34, un scor mediu care ridică semne de îngrijorare.

5. Dimensiunea cerințelor cantitative, scorul median al inegalităților in distribuția de sarcini cu acumulare frecventă este de 52, mult peste media categoriei (37). Ea reflecta un stil de management al taskurilor care produce stres și dezechilibru semnificativ angajatului. Scorul cerințelor cantitative este moderat și similar cu cel al altor studii similare.

6. Dimensiunea vitezei de lucru pare să aibă un scor peste medie (55,2). Această dimensiune evaluează necesitatea ca angajații să lucreze în viteză, în majoritatea zilei și pe perioade lungi. Un astfel de scor poate duce la creșterea stresului si tensiunii fizice și psihice resimțite.

7. Un alt scor semnificativ crescut (în sens negativ) este cel al cerințelor cognitive (taskuri multe în același timp, care trebuie ținute în minte simultan, cu necesitatea de idei noi și decizii dificile). Un scor de 62, 8 reflectă riscuri crescute în această categorie, chiar dacă sunt mai mici decât cele ale unui grup militarizat (jandarmeria are 71).

8. Deși nesiguranța față de locul de muncă este în general una scăzută (29,4), se remarcă aspecte extrem de variate față de îngrijorarea privind potențiala scădere a veniturilor prin tăieri sau plată diferențiată. Dacă cei îngrijorați semnificativ sunt 36% în medie, cei tineri (sub 25 de ani) ajung să aibă acest stres într-un procent semnificativ mai mare, de 49%, iar cei între 26-35 de 41%.

9.Conflictul viață de familie -muncă este în limite europene și internaționale, cu modificări semnificative la nivelul energiei resimțite ca fiind în defavoarea familiei de către cei tineri. Un procent de 37 % din cei sub 25 de ani față de o medie de 23% din respondenți au afirmat că munca le afectează negativ nivelul de energie în defavoarea vieții private.

10. Un ultim aspect de menționat legat de factorii de risc psihosocial este nivelul de încredere în colegi (scor 58) și cel de încredere în conducere (52) semnificativ mai scăzute față de literatura internațională (64, respectiv 62 si mult sub scorurile daneze (67-68) si cele din jandarmerie (77, 75). Ea reflectă posibilitatea ca nivelul de încredere să fie influențat de anumite aspecte de credințe culturale și sociologice care diferențiază populația românească de alte popoare europene, posibil derivate din experiența negativă a neîncrederii din epoca comunistă și din lipsa actuală de asumare a responsabilității.

De remarcat că avem expunere semnificativă la bârfe și calomnii (frecventa 6%, ocazională 23%), tachinări neplăcute (23%), cazuri de hârțuire, emoțională sau sexuală (4%), chiar violență (8 cazuri).

În concluzie, scorurile testului COPSOQ dovedesc că poate fi folosit cu încredere pe populația românească din mediul privat, urmând ca datele să fie cuprinse într-un articol amplu și înaintate spre publicare în revistele de specialitate.

Observăm că avem procente semnificative de burn-out și stres și avem câteva aspecte repetitiv problematice legate de viteza și ritmul inconstant al cerințelor la locul de muncă, de lipsa de încredere și frica de potențiale diminuări ale veniturilor.

Avem de asemenea o observație interesantă legată de impactul semnificativ mai negativ, la aproape toate aspectele menționate, ale populației tinere, sub 25 de ani. Recomandam companiilor să ofere sprijin legat de susținerea emoțională și apelarea la ajutor de specialitate a acestora.