Utilizarea antimicrobienelor în zootehnie nu mai este de mult doar o problemă strict veterinară. În ultimii ani, ea a devenit una dintre temele importante de sănătate publică, de siguranță alimentară și de protecție a mediului.
Atunci când antibioticele sunt folosite excesiv sau inadecvat în ferme, efectele nu se opresc la nivelul exploatației. Administrarea lor incorectă poate contribui la creșterea rezistenței la antibiotice, cu impact asupra mediului și, indirect, asupra sănătății umane.
Recunoscând aceste riscuri, prin Proiectul RAPID – Prevenirea și Reducerea Poluării din Spațiul Rural, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, cu sprijinul Băncii Mondiale, își propune să contribuie la reducerea utilizării de antimicrobiene în ferme.
Organizația Mondială a Sănătății avertizează de mai mult timp că rezistența antimicrobiană este una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății globale, a dezvoltării și a securității alimentare. În paralel, datele internaționale arată că utilizarea antibioticelor în zootehnie rămâne ridicată, în ciuda eforturilor de limitare și control. Iar atunci când antibioticele sunt folosite nu doar pentru tratament, ci și preventiv în creșterea animalelor, riscurile cresc.
Problema are și o dimensiune de mediu. O parte importantă a antibioticelor administrate animalelor ajunge ulterior în mediu, prin urină și fecale, putând contamina apele de suprafață și subterane. Cu alte cuvinte, felul în care sunt gestionate aceste substanțe în ferme are efecte care depășesc granițele unei exploatații și pot influența sănătatea animalelor, a oamenilor și echilibrul ecosistemelor.
Direcția este una clară: mai puține antibiotice folosite prin crearea de condiții care ajută animalele să rămână sănătoase. Asta înseamnă, înainte de toate, investiții în modernizarea fermelor și în creșterea bunăstării animalelor. Cu cât igiena este mai bună, condițiile din adăposturi sunt mai corect gestionate, iar hrana este mai bine administrată, cu atât scade riscul de îmbolnăvire și, implicit, nevoia de tratamente antimicrobiene.
În multe cazuri, diferența este făcută de investiții aparent simple, dar importante în practică: condiții mai bune de igienă în adăposturi, sisteme de curățare mai eficiente, un confort mai bun pentru animale și o organizare mai atentă a activității din fermă. De exemplu, echipamentele care reduc umezeala, murdăria sau disconfortul în adăposturi pot contribui la scăderea incidenței unor probleme de sănătate și, implicit, la reducerea utilizării tratamentelor preventive sau curative.
Un alt element important este hrana. O alimentație echilibrată și bine gestionată reduce vulnerabilitatea animalelor și susține o stare generală mai bună de sănătate. Tocmai de aceea, unele dintre investițiile susținute prin Proiectul RAPID vizează și zona de preparare și distribuire mai eficientă a hranei.
Pe lângă modernizarea efectivă a fermelor, Proiectul RAPID mizează și pe transferul de cunoștințe. Prin Rețelele de Transfer de Cunoștințe, fermierii care au beneficiat de sprijin pot împărtăși altor fermieri experiența lor, inclusiv exemple concrete despre cum reducerea consumului de antimicrobiene poate deveni un rezultat real al unor investiții bine gândite.
O fermă mai bine organizată, cu animale mai sănătoase și cu o utilizare mai atentă a antibioticelor înseamnă un risc mai mic de apariție a unor probleme care pot afecta siguranța alimentelor, mediul și sănătatea umană.
Cu alte cuvinte, reducerea utilizării de antimicrobiene în ferme nu este doar o preocupare a sectorului zootehnic, ci parte dintr-un efort mai larg de protejare a consumatorilor și a sănătății publice.
Să nu uităm: prevenția începe în fermă! Iar atunci când practicile agricole sunt corecte, mai moderne și mai atente cu mediul – deci responsabile, beneficiile se văd mai departe, în comunități, în mediu și în ceea ce ajunge, în final, pe masa consumatorilor.
Mai multe informații despre Proiectul RAPID sunt disponibile pe www.apanoastra.ro
