Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a depus la Curtea Constituțională a României (CCR) un memoriu „amicus curiae” urmărind să furnizeze Curții elemente de analiză juridică, tehnică și economică relevante pentru aprecierea constituționalității Legii privind plata pensiilor private, adoptată recent de Parlamentul României.
Printre argumentele din memoriu amintim:
1. Dreptul de proprietate asupra activelor din fondurile de pensii private, deși aparține indiscutabil participanților la fonduri, este un drept reglementat și nu unul absolut, indisponibil, unicul său scop fiind obținerea unei pensii private, nu a unei plăți unice la finalul perioadei de contribuții;
2. Legea este un act normativ necesar, prevăzut și anticipat chiar de legislația-cadru care guvernează sistemul de pensii private. Încă de la instituirea acestui sistem, legislația specifică a impus, ca regulă esențială, plata sumelor acumulate pe o perioadă cât mai îndelungată, în tranșe succesive, în scopul suplimentării pensiei din sistemul public, precum și utilizarea exclusivă a acestor sume pentru obținerea unei prestații de tip „pensie”, fără posibilitatea unei dispoziții neîngrădite asupra acestor fonduri în alte scopuri. De aceea, noua Lege nu este nicidecum „o schimbare a regulilor în timpul jocului”, ci o evoluție legislativă și instituțională coerentă cu cadrul de reglementare pe baza căruia a fost instituit sistemul de pensii private;
3. De asemenea, plata integrală sau eșalonată pe o durată de cel mult 5 ani au fost încă de la început (legile 411/2004 și 204/2006 în forma lor inițială) reglementate ca mecanisme tranzitorii, cu titlu de provizorat și/sau excepție, până la adoptarea legii speciale;
4. Legea privind plata pensiilor private urmărește scopuri legitime de interes public (stabilitate socială, protecția veniturilor pe termen lung, sustenabilitate macro-financiară) și îndeplinește testul proporționalității. Legea este astfel expresia prerogativelor constituționale ale statului în materia reglementării sistemului de pensii, care are în mod inerent un scop de protecție socială pe termen lung, iar fondurile de pensii private completează în mod coerent acest scop;
5. Opțiunile instituționale adoptate (separarea entităților de administrare și plată) sunt decizii de politică publică permise legiuitorului și reglementabile fără a afecta substanța drepturilor patrimoniale, în conformitate cu jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO);
6. Legea privind plata pensiilor private conține prevederi legislative superioare pentru securitatea drepturilor participanților la fondurile de pensii private față de situația de provizorat din prezent (plata unui venit stabil și garantat pe termen cât mai lung, continuarea investirii sumelor, reducerea riscului investițional și a volatilității, regimul fiscal mai favorabil, etc.).
Ca urmare, APAPR a solicitat Curții Constituționale să declare că Legea privind plata pensiilor private nu încalcă dispozițiile constituționale, întrucât reglementarea modalităților de plată se încadrează în marja de apreciere a legiuitorului, urmărește scopuri legitime și se supune testului proporționalității.
APAPR și membrii săi apără de 21 de ani drepturile și cele mai bune interese ale participanților la fondurile de pensii private, respectând în același timp principiile cooperării instituționale loiale cu autoritățile publice și acționând mereu cu transparență și profesionalism. Memoriul depus la Curtea Constituțională se înscrie întocmai în această filosofie care ne guvernează activitatea încă de la înființare.
Pentru justa informare a opiniei publice, memoriul APAPR poate fi consultat aici.
