Toate construcțiile noi vor trebui să-și producă energie: ce impune Bruxelles-ul până în 2030 inclusiv României
Decizia recentă a guvernului britanic de a impune instalarea de panouri fotovoltaice și pompe de căldură pe toate locuințele noi, începând cu 2028, nu este un caz izolat în Europa, ci reflectă o direcție deja conturată la nivelul Uniunii Europene.
Deși legislația europeană nu folosește încă o formulare identică, două directive adoptate recent creează cadrul juridic care va conduce, în practică, la același rezultat și în statele membre, inclusiv în România.
Cea mai importantă este Directiva (UE) 2024/1275 privind performanța energetică a clădirilor (EPBD recast), care introduce o schimbare structurală: toate clădirile noi din Uniunea Europeană trebuie să devină „clădiri cu emisii zero” (zero-emission buildings) începând cu 1 ianuarie 2030, iar cele ocupate de autorități publice chiar din 2028. Această cerință elimină, în mod indirect, utilizarea sistemelor clasice pe combustibili fosili în clădirile noi și favorizează electrificarea consumului, în special prin tehnologii precum pompele de căldură.
În paralel, directiva introduce obligații explicite privind energia solară. Statele membre trebuie să se asigure că toate clădirile noi sunt „pregătite pentru energie solară” (solar-ready), iar instalarea sistemelor solare devine obligatorie, dacă este fezabilă tehnic și economic. Calendarul este clar: până la 31 decembrie 2026 pentru clădirile publice și comerciale noi cu suprafață mare și până la 31 decembrie 2029 pentru toate clădirile rezidențiale noi.
A doua piesă legislativă esențială este Directiva (UE) 2023/2413 (RED III), care modifică directiva privind energia regenerabilă. Aceasta nu impune direct instalarea de panouri sau pompe de căldură pe fiecare clădire, dar obligă statele membre să introducă în legislația națională cerințe minime privind utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul clădirilor. La nivel european, ținta indicativă este ca până în 2030 cel puțin 49% din consumul de energie al clădirilor să provină din surse regenerabile.
Pentru România, implicațiile sunt directe și inevitabile. Directiva privind performanța energetică a clădirilor trebuie transpusă până în mai 2026, iar prevederile principale ale RED III aveau termen de transpunere în 2025. Aceasta înseamnă că legislația națională va trebui modificată astfel încât să introducă standardul de clădire cu emisii zero, obligații privind pregătirea pentru solar și, în anumite condiții, instalarea efectivă de sisteme fotovoltaice.
În prezent, cadrul legislativ românesc – în special Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor – nu conține încă o obligație generală de instalare a panourilor fotovoltaice sau a pompelor de căldură pentru toate locuințele noi. Totuși, această situație este temporară. Transpunerea noilor directive va forța autoritățile să introducă cerințe mult mai stricte, care, în practică, vor conduce la generalizarea acestor tehnologii în sectorul rezidențial.
Diferența față de modelul britanic este, în esență, una de formulare juridică. În timp ce Regatul Unit a ales o abordare directă – obligativitate explicită pentru anumite tehnologii – Uniunea Europeană utilizează un mecanism mai flexibil: stabilește obiective de performanță energetică și cote de energie regenerabilă care, în mod inevitabil, conduc la aceleași soluții tehnologice.
În concluzie, chiar dacă România nu a adoptat încă o obligație explicită similară celei din Marea Britanie, direcția este deja trasată la nivel european. În următorii ani, noile clădiri vor trebui să producă energie, nu doar să o consume, iar panourile fotovoltaice și pompele de căldură vor deveni, nu excepția, ci standardul în construcții.
Dan Pîrșan
Președinte APCE
