Apropiatele alegeri europarlamentare – marcate de o importantă „alunecare către dreapta radicală”

Un studiu elaborat de Consiliul european pentru relațiile externe (ECFR), dat publicității miercuri, 24 ianuarie, susține că alegerile pentru Parlamentul European de anul acesta vor fi marcate de o „importantă alunecare către dreapta” în numeroase țări membre ale Uniunii Europene. Potrivit studiului, partidele populiste ale dreptei radicale vor câștiga numeroase voturi și deci locuri în toate instituțiile UE, în timp ce partidele de centru-stânga și Verzii vor ieși din alegeri cu pierderi. Concret, studiul ECFR constată că populiștii anti-europeni au șanse să ajungă în fruntea sondajelor de opinie în următoarele state membre ale Uniunii: Austria, Belgia, Cehia, Franța, Ungaria, Italia, Olanda și Slovacia. Pe poziția a doua sau a treia pot ajunge partidele respective în Bulgaria, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Portugalia, România, Spania și Suedia. Acest viraj spre dreapta, avertizează analiștii europeni, poate avea importante consecințe asupra politicilor europene, îndeosebi în chestiunile privind mediul înconjurător, asupra aplicării următoarei faze a Pactului Verde, dar și mai grav, în aplicarea politicilor comune ce vizează atingerea obiectivelor Uniunii Europene privind emisiile de gaze poluante, respectiv de a se ajunge la cote ZERO.
Actualmente, în Parlamentul European, coaliția de centru-stânga a avut tendința de a obține câștiguri în domeniile mai sus menționate, dar adeseori cu marje foarte slabe. Alunecarea semnificativă către dreapta în noul PE va fi mult mai semnificativă, putând merge până la crearea și dominația unei coaliții „anti-climat”.

O linie mult mai dură privind imigrația

Studiul ECFR susține că, în ciuda unei victorii, grupurile anti-europene au componente foarte diferite și nu sunt întotdeauna de acord între ele privind politica în domeniul imigrației. Rămân însă unite în privința atitudinii față de Rusia, extinderea UE sau privind Ucraina. În ce privește libertățile civile, justiția și afacerile interne, deosebirile de poziții ar putea avea implicații majore. Aceasta înseamnă un recul pentru Socialiști și Democrați, pentru grupul centrist Renew Europe și pentru Verzi. Dar – extrem de important, consideră studiul ECFR – este faptul că vor câștiga teren grupările de extremă dreapta din care fac parte Rassemblement national (RN) în Franța, Alternativa pentru Germania (AfD). Vor câștiga de asemenea teren Conservatorii și reformiștii europeni (CRE, eurosceptici), partidul Lege și Justiție (PiS) în Polonia, Fratelli d’Italia sau VOX din Spania.
Dacă dezbaterile naționale de dinaintea alegerilor din iunie 2024 nu vor avea influență asupra componenței guvernelor statelor membre, subliniază studiul ECFR, ele vor avea însă un impact asupra pozițiilor pe care șefii de stat și de guvern se vor simți capabili să le aibă în lunile și anii de după alegerile europarlamentare. Principalul rezultat al apropiatelor alegeri în numeroase state membre ale UE ar putea fi succesul partidelor populiste anti-establishment, susceptibile să obțină în 2024 cel puțin 6% din voturi.