Așa a reușit China să elimine sărăcia și să realizeze modernizarea sub conducerea PCC

Material realizat de Xinhua

La o altitudine de 3.300 de metri, Sonam Tsering a oferit o hada, o eșarfă tradițională tibetană din mătase, care simbolizează puritatea și bunul augur, unui oaspete care venise de departe – Xi Jinping, secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez (PCC).

Păstorul tibetan, a cărui familie se chinuia înainte să pună o pâine pe masă într-un sat rural montan din provincia Qinghai din nord-vestul Chinei, deține acum 80 de oi și 20 de bovine datorită subvențiilor de atenuare a sărăciei și împrumuturilor acordate de guvern.

Sonam Tsering, care și-a luat rămas bun de la fosta lui casă, o dărăpănătură clădită din chirpici, înconjurată de ziduri inegale de piatră, l-a întâmpinat pe Xi în fața noii sale case care este echipată cu o toaletă modernă cu apă și o alee ce duce până la ușa din față.

„Datorită politicilor favorabile ale partidului, viața noastră, a păstorilor, se îmbunătățește în fiecare zi”, a spus Sonam Tsering.

Vizita lui Xi a avut loc cu mai puțin de o lună înainte ca PCC, cel mai mare partid din lume, al cărui număr a ajuns de la circa 50 de persoane la peste 91 de milioane, să îşi sărbătorească centenarul.

De-a lungul secolului trecut, partidul a transformat țara, odinioară zdruncinată și sărăcită, în a doua cea mai mare economie a lumii. PCC a condus China spre realizarea de miracole în ce priveşte creșterea economică rapidă și stabilitatea socială pe termen lung, ceea ce a avut implicații profunde la nivel mondial.

Sub conducerea PCC, obiectivul modernizării, spre care au aspirat cetățenii chinezi precum Sonam Tsering, este acum la îndemână.

Teoriile politice occidentale nu reușesc să explice succesul PCC. Pentru un partid care și-a menținut angajamentul de a servi poporul, cei 1,4 miliarde de cetățeni ai țării sunt o sursă inepuizabilă de putere.

Un partid „al nostru”

Partidul Comunist Chinez este substanțial diferit față de partidele politice de tip occidental. Pe scurt, este considerat de poporul chinez ca „un partid al nostru”.

Născut la începutul secolului al XX-lea, o perioadă în care poporul chinez asuprit se lupta împotriva invaziilor străine și a diviziunilor interne, PCC și-a stabilit aspirația și misiunea iniţială – de a urmări fericirea pentru poporul chinez și întinerirea pentru națiunea chineză. De atunci, Partidul transpune nevoile oamenilor în acțiuni concrete.

Membrii PCC au jurat să lupte pentru libertatea, democrația și fericirea poporului. Prin sacrificiile lor, ei au jucat un rol exemplar și de pionierat, influența lor transcendând limitele spațiului și timpului. Dedicați cauzei, nu și-au încălcat niciodată cuvântul.

Li Dazhao, unul dintre principalii fondatori ai PCC și, de asemenea, un om de mare învățătură, a fost arestat, întemnițat și torturat în 1927. La vârsta de 38 de ani, Li, ale cărui articole inspiraseră milioane de tineri chinezi, a rămas ferm în convingerile sale chiar și în fața morții de mâna unui dictator militar. Eșafodul unde a fost spânzurat a fost consacrat ca relicva culturală nr. 0001 a Muzeului Național al Chinei.

Datele arată că aproximativ 3,7 milioane de membri ai PCC și-au sacrificat vieţile din 1921 până în 1949 în lupta de a înființa republica populară. Această cifră nu include nenumărate astfel de persoane care au murit în anonimat.

Acest spirit de sacrificiu a fost dus mai departe de comuniștii chinezi în recentele eforturi ale țării de a lupta atât împotriva sărăciei extreme, cât și împotriva epidemiei de COVID-19. Peste 39 de milioane de membri și cadre ale PCC au luptat în prima linie împotriva COVID-19, dintre care aproape 400 și-au pierdut vieţile, potrivit cifrelor oficiale.

Pe deplin conștient de faptul că sărăcia este incompatibilă cu socialismul, PCC a determinat poporul chinez să inițieze reforme și deschidere, ceea ce a schimbat soarta a nenumăraţi oameni. Printre aceștia se numără și Mo Yan, țăranul devenit laureat al premiului Nobel, și Nan Cunhui, miliardarul care a fost cândva cizmar pe marginea drumului.

Din 1949 până în 2019, venitul disponibil pe cap de locuitor al Chinei a crescut cu o rată medie anuală de 6,1 la sută în termeni reali.

Liderii PCC au fost consecvenţi în filosofia lor centrată pe popor. Încă din 1934, când Armata Roșie condusă de PCC a luptat împotriva partidului de guvernământ Kuomintang pentru a elibera poporul chinez, Mao Zedong a subliniat că „Trebuie să… rezolvăm problemele cu care se confruntă masele – hrana și îmbrăcămintea, adăpostul și transportul, nașterea și bătrânețea, boala și moartea” .

„Pe scurt, toate problemele practice din viața de zi cu zi ale maselor ar trebui să ne atragă atenția”, a spus Mao. Urmându-şi angajamentul, el a declarat fondarea Republicii Populare Chineze în anul 1949.

Zeci de ani mai târziu, reiterând cuvintele lui Mao, Xi a subliniat în repetate rânduri că „aspirația oamenilor către o viață mai bună este scopul nostru”.

„Indiferent unde se află cadrele partidului nostru, aceștia vor întreba întotdeauna sătenii ”Ce fel de viață bună vă așteptați să aveți?’”, a spus Xi în timpul vizitei sale de lucru din Qinghai. „Să lucrăm împreună pentru o viață mai bună”.

Problemele legate de mijloacele de trai ale oamenilor, inclusiv ocuparea forței de muncă, distribuția veniturilor, educația, securitatea socială, îngrijirea medicală, locuințele, îngrijirea persoanelor în vârstă și a copiilor și siguranța alimentară, toate cântăresc foarte mult în mintea lui Xi.

China a declarat război poluării, deoarece „apele cristaline și munții luxurianți” sunt cerute de popor. Țara și-a anunțat ambiția de a-şi atinge nivelul maxim al emisiilor de carbon până în 2030 și de a dobândi neutralitatea carbonului până în 2060. Datele arată că China a contribuit cu un sfert din noua zonă verde din lume între 2000 și 2017.

PCC a arătat clar tuturor că cea mai mare realizare politică pentru sine este îmbunătățirea bunăstării oamenilor.

Inseparabil, invincibil

În anii 1930, Edgar Snow a vizitat Yan’an, centrul de atunci al revoluției comuniste chineze, unde jurnalistul american a găsit „o solidaritate tare ca piatra” în rândul oamenilor din regiune conduși de PCC. Armata Roșie, deși zdrențuită și slab înarmată, avea un farmec care o făcea invincibilă.

Unitatea dintre popor și Partid, observată de Snow, a rămas indestructibilă. În vremurile acelea, oamenii s-au oferit voluntari pentru a furniza hrană soldaților revoluționari și chiar și-au demontat propriile uși din lemn pentru a face tărgi pentru cei căzuți.

Nu demult, în lupta împotriva COVID-19, sute de milioane de cetățeni chinezi au răspuns apelului partidului și al guvernului de a se pune în carantină pentru a preveni răspândirea virusului. Motoarele „fabricii lumii” au răbufnit, iar capacitatea zilnică de producție a măștilor în ţară a depășit rapid 100 de milioane.

Astăzi, membrii PCC pot fi găsiți cu ușurință în toate păturile sociale, inclusiv muncitori, fermieri, studenți, antreprenori privați, angajați chinezi ai companiilor străine și influenceri de pe internet. În ciuda vârstelor și a locurilor de muncă diferite, toți „servesc poporul” – cel mai concis și mai precis rezumat al scopului fundamental al PCC.

Poporul chinez recunoaște buna guvernare a PCC în felul său: oamenii au înălţat stindarde roșii pentru a-și exprima recunoștința față de salvatorii victimelor cutremurelor; copiii stăteau pe vârfurile picioarelor pentru a oferi apă luptătorilor împotriva inundațiilor; octogenarii s-au înclinat în fața convoiaielor medicale anti-epidemice; sătenii din Xinjiang au oferit flori cadrelor care i-au ajutat să stârpească sărăcia extremă.

Un raport al Universității Harvard din 2020 a arătat că satisfacția generală a poporului chinez față de Guvern a depășit 93 la sută.

„Linia de masă”, o metodologie a PCC care solicită membrilor săi să rămână aproape de popor, a fost scrisă în Constituția partidului. PCC crede în punerea în comun a înțelepciunii și puterii oamenilor.

Satul Xiaogang din estul Chinei este aclamat pe scară largă drept „primul sat de reformă din China”. În 1978, optsprezece fermieri din satul afectat de sărăcie și-au asumat riscuri mari prin semnarea în secret a unui acord de contractare a terenurilor colective pentru gospodării individuale. Sistemul de responsabilitate contractuală a gospodăriei provenit din Xiaogang a fost răspândit la nivel național în câțiva ani. Istoria satului Xiaogang este citată pe scară largă ca un exemplu al PCC de a pune în comun înțelepciunea populară pentru rezolvarea problemelor naționale.

„Democrația întregului proces” a Chinei, o marcă a democrației socialiste care o deosebește de sistemele politice occidentale, parcurge toate procesele, inclusiv alegerile, luarea deciziilor, administrarea și supravegherea. Toate deciziile importante sunt bazate pe proceduri și urmează deliberărilor democratice.

În formularea propunerilor conducerii partidului pentru stabilirea celui de-al 14-lea plan cincinal, au fost solicitate ample păreri și sugestii din diferite sectoare. Solicitările online au primit, de asemenea, peste un milion de comentarii în câteva săptămâni.

Un număr total de 546 de comentarii și sugestii au fost în cele din urmă reflectate în propuneri, un proces de redactare pe care Xi l-a numit „un exemplu viu al democrației intrapartidice a PCC și al democrației socialiste a Chinei”.

Partidul, care crede că China nu are nevoie de modelul democrației întâlnite în Occident, a stabilit o democrație care se potrivește țării însăși.

Autoperfecţionare fără sfârşit

În decursul ultimului secol, partidul s-a adaptat constant circumstanțelor schimbătoare prin modificări de politici, o ultimă schimbare de acest fel fiind adoptarea de către China a politicii pentru trei copii, în scopul îmbunătățirii structurii demografice a celei mai populate țări a lumii.

Dar un lucru care rămâne neschimbat este legătura PCC cu poporul chinez, o relație adesea descrisă ca fiind „inseparabilă precum peștele și apa”.

Partidul consideră corupția ca fiind „cea mai mare amenințare” la adresa supravieţuirii sale și a relaţiei sale cu poporul chinez.

În 1952, Liu Qingshan și Zhang Zishan, doi oficiali corupți de rang înalt ai partidului, au fost executați în China, demonstrând determinarea timpurie a PCC de stopare a corupţiei. Această determinare rămâne prezentă şi azi.

În ultimii ani, supraveghetorul anticorupție al PCC a demis oficiali corupți, de la „muște” de nivel scăzut până la „tigri” de rang înalt.

Anchetarea lui Zhou Yongkang, fost membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Comitetului Central al PCC, a constituit un șoc pentru unele persoane terţe care s-au îndoit de faptul că această campanie anticorupție a PCC va atinge vreodată astfel de culmi.

Un angajat guvernamental din provincia Shandong, care nu a plătit două mere unui vânzător local în 2015, a fost sancționat. Totuşi, acesta nu a fost un caz de a face un munte dintr-un mușuroi de cârtiță, așa cum spune o binecunoscută anecdotă a lui Mao. În 1948, când China a fost asaltată de un război civil, armata comunistă a ales să nu ia nici măcar un singur măr de la civili, deoarece „erau merele oamenilor”, potrivit lui Mao.

În baza acestui angajament, Xi a îndemnat toți membrii PCC să aibă hotărârea și tenacitatea de a persevera în lupta „nesfârșită” împotriva corupției. În 2020, în jur de 604.000 de persoane au fost disciplinate de cel mai important organism anticorupție din China.

Partidul nu doar se asigură că rămâne principial și profesionist, dar garantează, totodată, că stă și va sta în avangarda timpului.

La reuniunea de lansare a unei recente campanii privind învățarea și educația istoriei partidului, Xi a subliniat importanța menținerii legăturii strânse a partidului cu poporul. Campania a fost cel mai recent efort al PCC de a uni gândirea membrilor săi, de a spori disciplina și de a-și stimula moralul pe măsură ce merg tot înainte.

Angajându-se într-o nouă misiune, PCC conduce poporul chinez spre dezvoltarea Chinei într-un măreţ stat socialist modern, prosper, puternic, democratic, avansat cultural, armonios și frumos, până la centenarul Republicii Populare Chineze. Aceasta va fi cea mai mare acțiune de modernizare realizată prin dezvoltare pașnică din istoria umanității.

Recent, trei astronauți chinezi, toți membri ai PCC, au zburat în spațiu și au intrat în modulul central al stației spațiale Tianhe de pe orbită, care va fi casa lor pentru următoarele trei luni.

Astronauții străini sunt bineveniți să coopereze cu omologii lor chinezi după finalizarea construcției stației spațiale a Chinei, o întruchipare a conceptului PCC privind „o comunitate cu un viitor comun pentru umanitate”.

În timp ce un secol de glorie a fost înregistrat în analele istoriei, Partidul Comunist Chinez este pregătit să scrie un nou capitol pentru popor și de către popor.