Relansarea economică globală ar putea fi și mai fragilă dacă se materializează o serie de riscuri, care ar putea exacerba pierderile de venituri și creșterea sărăciei, se arată în cel mai recent Raport de tendințe și riscuri pe piețele financiare elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Printre vulnerabilități, menționate într-un raport al Băncii Mondiale, se regăsesc: eșecul de a ține pandemia sub control sau întârzieri în procesul de vaccinare; apariția unui val de falimente; imposibilitatea guvernelor de a mai oferi sprijin financiar și permanentizarea șomajului tehnic.
Factorii decidenți ar putea influența obținerea unor rezultate mai bune printr-un control eficient al pandemiei și reforme structurale, care să stimuleze productivitatea și sustenabilitatea mediului înconjurător. Măsurile sugerate le includ pe cele care protejează sănătatea și educația, prioritizează investițiile în tehnologii, îmbunătățesc guvernanța și cresc transparența datoriilor.
Investițiile în proiecte de infrastructură verde și adoptarea pe scară largă a tehnologiilor sustenabile pot susține niveluri mai ridicate de creștere economică, contribuind în același timp la reducerea schimbărilor climatice. Guvernanța îmbunătățită și reducerea corupției pot sta la baza unei creștereri economice pe termen lung. Transparența ridicată a datoriei este primordială pentru a diminua riscurile datoriei suverane și ale crizelor financiare, care pun presiune asupra perspectivelor de creștere economică.
Creșteri economice sub estimări
Conform Raportului privind perspectivele economice globale realizat de Banca Mondială, activitatea economică mondială va crește cu 4% în 2021, sub estimările anterioare, ca urmare a revenirii în forță a noilor cazuri de infectări cu COVID-19.
În același timp, pentru România este estimată o creștere economică de 3,5%, o prognoză mai mică cu 1,9% față de previziunile din iunie 2020.