Comisia Europeană a acordat Ateneului Român (București, România) Marca patrimoniului european, pentru rolul semnificativ pe care îl are în istoria și cultura Europei. Ceremonia de decernare va avea loc la Anvers pe 17 aprilie 2024.
Joi, 25 aprilie 2024, directorul general al Filarmonicii George Enescu va prezenta Marca patrimoniului european și semnificația acesteia pentru Ateneul Român în contextul unui proiect amplu de transformare și reconstruire strategică de brand, în cadrul unui eveniment care va avea loc la București, la Ateneul Român.
Marca patrimoniului european este o distincție care se acordă, după un concurs desfășurat o dată la doi ani, monumentelor, siturilor naturale sau urbane, precum și bunurilor patrimoniului imaterial pentru rolul lor esențial în istoria și cultura europeană și în construirea a ceea ce este în prezent Uniunea Europeană. Procedeul de selecție este realizat de un juriu format din experți independenți din întreaga Europă, iar pentru acest an șapte situri, din 16 preselectate de statele membre, vor primi în mod oficial Marca în timpul ceremoniei din 17 aprilie. Siturile câștigătoare vor fi implicate în activități și proiecte de cooperare la nivel european, așa cum sunt Zilele europene ale patrimoniului, Poveștile patrimoniului european, sau Itinerariile culturale europene.
Situat în centrul Bucureștiului, în apropierea Palatului Regal (actualul sediu al Muzeului Național de Artă) și a Bibliotecii Centrale Universitare, Ateneul român fost construit în perioada de consolidare a Statului român modern, la inițiativa Societății Ateneul Român, entitate științifică, literară și artistică ce era condusă de naturalistul Constantin Esarcu și din care făceau poarte numeroși oameni de știință și de cultură români (printre care Alexandru Odobescu, V. A. Urechia şi Nicolae Kretzulescu), având ca misiune „propagarea în popor a instrucţiunii şi educaţiei” prin conferințe și cursuri publice, publicații, expoziții și alte manifestări culturale.“
Clădirea a fost ridicată în două etape, între anii 1886 și 1897, după planurile francezului Albert Galeron, recomandat de Charles Garnier, arhitectul Operei din Paris, iar definitivarea lucrărilor a devenit posibilă grație contribuției financiare a unor donatori generoși (Scarlat Rosetti fiind primul dintre ei), dar și a întregii comunități, prin celebra campanie ”Dați un leu pentru Ateneu”.
Ateneul a devenit, din 1889 când a fost terminată sala de concerte, sediul Orchestrei simfonice profesioniste bucureștene, înființată din 1868 sub titulatura Societatea Filarmonică Română. Începând cu anul 1907, nume importante ale muzicii clasice din întreaga lume au evoluat ca dirijori sau soliști pe scena Ateneului, între care Pietro Mascagni, George Enescu, Richard Strauss, Maurice Ravel, Igor Stravinsky, Bela Batok, Herbert von Karajan, sau Carl Böhm. Splendida sală găzduiește Festivalul și Concursul Internațional „George Enescu”, unul dintre cele mai importante din lume, înființat în 1958 ca semn al recunoașterii geniului enescian.
Astăzi, Ateneul se află în proprietatea Statului Român și este sediul Filarmonicii „George Enescu”. Tradiția Conferințelor Ateneului a continuat, printre invitaţii internaționali numărându-se nume sonore ale lumii științifice și culturale, laureaţi ai Premiului Nobel. Ateneul este o comoară culturală și arhitectonică care îmbină frumusețea, istoria și implicarea socială într-un proces dinamic, în continuă evoluție. Este un simbol al identității naționale, legat indisolubil de consolidarea și modernizarea României, un punct de referință pentru comunitatea artistică și intelectuală, dar, mai ales, una dintre pietrele de temelie ale formării conștiinței europene.
Marca patrimoniului european este o iniţiativă a Uniunii Europene instituită prin Decizia nr. 1194/2011/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 noiembrie 2011 și menită să aducă în atenţia publicului şi în special a tineretului european valorile fundamentale europene, elementele comune de istorie, cultură şi patrimoniu cultural care contribuie la consolidarea sentimentului de apartenenţă la Uniunea Europeană şi a dialogului intercultural. Pot fi expresie a acestor valori situri de o mare varietate de manifestare – monumente, situri (naturale, subacvatice, arheologice, industriale sau urbane), peisaje culturale, locuri comemorative, bunuri şi obiecte culturale şi patrimoniu imaterial asociate unui loc, inclusiv patrimoniu contemporan – care au vocaţia de a plasa istoria şi cultura naţională a fiecărei ţări într-un context de relevanţă europeană.
Până în prezent, au primit Marca patrimoniului european 67 de situri din Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Estonia, Franţa, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Cehia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Ungaria.
Cele șapte situri premiate în 2024 sunt: Cisterscapes – Cistercian Landscapes Connecting Europe (Austria, Cehia, Germania, Polonia, Slovenia); mănăstirea San Jerónimo de Yuste (Spania); Muzeul Our Lord in the Attic (Țările de Jos); Teatrul Regal Toone (Belgia); Kalevala (Finlanda); Ateneul Român (România) și Sant’Anna di Stazzema (Italia).
