Preţul gramului de aur care a urcat miercuri la un record de 541,6013 lei, a coborât la sfârșitul săptămânii trecute la 538,1818 lei. Prima ședință a acestei săptămâni a adus însă un nou maxim istoric de 552,7057 lei.
Noua creștere se datorează atât aprecierii monedei americane dar și a metalului galben ca a atins lunea aceasta al 40-lea maxim istoric din acest an, cel de 3.950,60 dolari/uncie. Precedentul maxim istoric din acest an de 3.896,30 dolari/uncie a fost atins în prima ședință din octombrie.
La începutul lui 2025, aurul se situa în jurul pragului de 2.600 dolari. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut uncia s-a apreciat cu 1.293 dolari, mai mult cu aproape 50%, cel mai mare câştig începând din 1979.
Aurul este considerat drept un „refugiu” în perioadele complicate din punct de vedere economic, politic și militar la nivel mondial. Acestor factori li se adaugă atât cererea comercială crescută cât și cea băncilor centrale, precum cele ale Chinei, Indiei sau Poloniei, dar și tendința de depreciere a monedei americane și scăderea randamentelor pentru bonurile emise de Trezoreria SUA.
Noul record este pus pe seama shutdown-ului cu care se confruntă administrația federală americană, după ce Senatul american nu a ajuns la un acord în privința finanțării bugetului în noul an fiscal, care a început în 1 octombrie. Nu este primul astfel de eveniment cu care se confruntă președintele Trump. În primul său mandat, a avut loc un shutdown parţial de 34 de zile, cel mai lung din istoria Statelor Unite.
În aceste condiții, majoritatea analiștilor anticipează depășirea în scurt timp a pragului de 4.000 dolari, nivel prognozat anterior pentru prima parte a anului viitor, înainte de începerea procesului de normalizare a politicii monetare de către Rezerva Federală.
Următorul prag major este cel de 5.000 dolari, ce ar putea fi atins în cazul în care vor apare semne că Rezerva Federală americană și-ar pierde din independență, consecință a presiunilor constante ale administrației de la Casa Albă, care dorește o scădere abruptă a dobânzii de politică monetară din Statele Unite. O astfel de schimbare ar influența investitorii să renunțe la plasamentele lor în bonuri emise de Trezoreria americană și să le transfere în piața aurului.
