Avem creștere economică, dar oamenii sărăcesc. Care este explicația?

Deși avem creștere economică an de an, populația sărăcește, cel puțin o mare parte din ea, iar riscul de sărăcie și de excluziune socială este în România într-un procent de 34,4% la nivelul anului 2022, chiar mai rău decât în Bulgaria, unde acest procent este de 32,2%. Ne lăudăm că suntem ”tigrii Europei”, dar populația o duce din ce în ce mai rău. Care este explicația? Asta ar trebui să ne explice guvernanții. Explicațiile acestei situații ar fi, printre altele, următoarele:

– creșterea economică realizată este artificială din cauza inflației, realitatea fiind aceea că, de fapt, nu avem nicio creștere economică. Să ne gândim că pentru anul 2023 avem prognozată o creștere economică de aproximativ 2,2%, pe când inflația este prognozată undeva pe la 9,8%.

– rezultatul creșterii economice, chiar așa cum este ea prognozată și în parte realizată, nu se redistribuie în mod egal tuturor celor care participă la această creștere.

– avem creștere economică bazată pe împrumut, dar acest împrumut este utilizat pentru consum, nu pentru investiții, rezultatul fiind că ne-am căpătuit cu dobânzi care au aceeași pondere în PIB ca și cheltuielile de capital, adică investițiile. Cu alte cuvinte, ne-am împrumutat, am cheltuit ce-am împrumutat fără nicio speranță de a realiza venituri, normal dacă nu am cheltuit pentru investiții, dar în schimb am îndatorat pentru mulți ani pe copii și nepoții noștri.

– inflația din România este una dintre cele mai mari din U.E., acest lucru erodând în continuare puterea de cumpărare a populației, iar în anii care urmează nu se prevede o scădere mare a acestei inflații. Mai mult, având în vedere măsurile fiscale care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024, plus creșterile cu pensiile, plus revendicările salariale venite din sectorul bugetar, este foarte probabil ca inflația să fie cea mai mare din U.E.

-2023 fiind an preelectoral, plus 2024 an electoral, foarte multe fonduri s-au dus și se vor duce în continuare în măsuri populiste.

Sigur, unele măsuri de protecție trebuiau luate, cum ar fi de exemplu compensarea prețurilor la energie electrică, gaze, combustibili, dar nu acesta este viitorul sustenabil pentru creșterea nivelului de trai în România. Degeaba avem creștere economică dacă de aceasta nu beneficiază și omul de rând, în condițiile în care cei cu venituri mici sunt cei mai expuși în cazul reducerii puterii de cumpărare. Având în vedere deficitele bugetare înregistrate, imposibilitatea de a face investiții din fonduri proprii, pentru România este vital să acceseze fondurile europene, pe cele din PNRR. Concluzia este că oricâtă creștere economică am avea pe hârtie, oricât ar crește PIB-ul în statistici, dacă cetățeanul nu simte o creștere a traiului de zi cu zi, toate aceste statistici nu folosesc la nimic.