Mihai Nicuţ (e-nergia.ro)
Corneliu Bodea, patronul cunoscutului grup de firme Adrem, arată că, în contextul digitalizării sistemului energetic, au apărut limite legate de modalitatea de comunicare a datelor care vin de la contoarele inteligente de măsurare a energiei electrice. Iar în România mai trebuie montate milioane de contoare, care vor costa sute de milioane de euro.
Iată ce a spus Corneliu Bodea la o conferință pe teme de digitalizare a sistemului energetic, organizată de publicația Focus Energetic:
“Noi, astăzi, instalăm contoare inteligente într-o măsură timidă încă, va trebui să grabim ritmul, suntem deja în urmă față de obiectivele de acum câțiva ani, și se apropie anul 2028 când este țintă ca 80% din contoare să fie inteligente. Și trebuie să instalăm în câțiva ani peste 4 milioane de contoare, dar noi ne bazăm în sistemul de comunicație al acestor contoare pe ceea ce se numește Power Line Carrier (PLC – n.red), adică utilizăm firul electric pentru a căra informația. Aceasta creează – este adevărat că este un sistem mai puțin vulnerabil la atacurile cibernetice – o piedică majoră în a alinia sistemele noastre de smartmetering la necesitățile momentului. Pentru că volumul de date este redus, pentru că stabilitatea acestor date este foarte redusă. Toată această filosofie se bazează pe o analiză care s-a făcut la nivelul anilor 2009-2010, și cred că trebui, împreună cu ANCOM, urgent revizuită, pentru că astăzi beneficiem de mijloace de comuncații mult mai avansate, care pot pune în evidență avantajele smart meteringului,
Noi ne pregătim să instalăm încă 4 milioane de contoare, cel puțin, până în 2028, ceea ce înseamnă, după calculele mele, circa 400 de milioane de euro investiție, și ne bazăm pe o tehnologie de comunicație care este învechită. Este unul dintre aspectele care trebuie avute în vedere și cred că ar trebui de urgență să formăm un grup de lucru între reglementatori, autorități responsabile și operatori de rețea în direcția smart grid, nu numai a smartmetering-ului”.
Bodea nu a dat explicații suplimentare, dar ar putea fi vorba despre o problemă care ar fi apărut în modalitatea de trasmitere a datelor prin PLC. Problemă care în trecut nu s-a pus. Astfel, acum, în contextul în care intervalele de decontare sunt la 15 minute (nu la oră, ca în trecut), se pare că apar situații în care, prin PLC, contorul inteligent nu transmite datele de consum în toate intervalele de 15 minute. Or, în contextul în care vor apărea prețurile dinamice, care se pot schimba de la o oră la alta, apare o problemă dacă respectivul contor nu poate “măsura” aumite intervale de 15 minute.
Digitalizarea va accelera
Șeful Adrem este de părere că digitalizarea sectorului energetic va accelera, pentru că ritmul implementării tranziției energetice nu va scădea, ba chiar dimpotruvă.
“Trebuie să înțelegem că ne aflăm într-un context care vizează tranziția energetică. Dacă cineva se așteaptă ca viitoarea Comisie Europeană să fie mai blândă din punct de vedere al obiectivelor tranziției energetice, vestea de la Bruxelles este că nu. În mod concret, dacă ați avut timp să citiți raportul lui Mario Draghi, el stabilește foarte clar că obiectivul tranziției energetice trebuie grăbit, nu încetinit, luând în considerare, desigur, și alte aspecte care țin de competitivitatea ecoomică a Uniunii Europene.
Totodată, este deja aproape clar că următorul comisar pentru energie este un danez. Aceasta este o veste care trebuie să ne dea de gândit. Pe de o parte, sistemul energetic danez, care este puternic orientat spre regenerabile – 80%, dacă nu 90% din producție este bazată pe regenerabile, este și extrem de bine digitalizat. Danemarca este una dintre țările din UE care a implementat sistemele de demand-response și este una dintre cele mai evoluate din punct de vedere al digitalizării sistemului energetic. De aceea, ne așteptăm ca acest comisar să apese pedala de accelerație pentru țările care, așa cum este și România, se află în coada eșalonului care vizează digitalizarea infrastructurii”, a explicat Bodea.
“Acum, tranziția energetică este guvernată de trei obiective, așa numții cei trei D: decarbonizare, digitalizare, descentralizare. Se observă deja ce influență are, pe piața energiei electrice și în prețul energiei electrice, descentralizarea producției de energie electrică. Avem astăzi aproape 200.000 de prosumatori care se apropie de 2 GW, sunt programe care finanțează în continuare instalarea de astfel de soluții, ceea ce creează o dependență din ce în ce mai mare a echilibrului sistemului de această producție descentralizată. Și ideea este că noi nu vom putea beneficia de avantajele acestei producții care ar trebui să fie ieftine – da, sistemele de măsurare inteligentă a energiei pot duce la ieftinirea energiei – și este un aspect care poate să aducă înapoi competitivitatea în sectorul industriei din Uniunea Europeană”, a mai spus Bodea.
Corneliu Bodea este președinte al Centrului Român al Energiei (CRE) este o organizaţie profesionala non-guvernamentala şi non-profit, care reuneşte şi reprezintă, din anul 2011, interesele companiilor de stat şi private ce operează în sectorul energetic românesc, la Bucureşti şi Bruxelles. El este și fondator al grupului Adrem, companie specializată în servicii și construcție de infrastructură energetică și de soluții pentru consumatori industriali, cu peste 1.000 de angajați la nivel național.
