Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (C.O.T.A.R.) constată, cu stupoare, că Biroul Asigurătorilor Auto (BAAR) susține introducerea unei aplicații pe care nici Poliția Română, nici Poliția Rutieră, nici CNAIR nu au comandat-o, dar care e prezentată, într-o campanie de PR, ca fiind absolut necesară. Săptămâna trecută, președintele BAAR a dat declarații inclusiv în numele Poliției Române, spunând că instituția este deja dotată cu o aplicație pentru mobil pe care să o folosească agenții de circulație, pentru a identifica mașinile fără poliță RCA, însă aplicația nici măcar nu există încă. Astfel de campanii care diseminează informații false despre o viitoare nevoie sunt specifice acțiunilor de lobby, însă în legislația românească se încadrează ca „trafic de influență”.
Domnul Mădălin Roșu, președintele Biroului Asigurătorilor Auto (BAAR), a declarat că Poliția Rutieră testează o aplicație care fotografiază și filmează numărul de înmatriculare, pentru a identifica imediat dacă mașinile au sau nu asigurare obligatorie RCA. La Poliția Rutieră, însă, aplicația nu a ajuns, pentru că nici măcar nu a fost încă finalizată. Nu s-a făcut nicio licitație, nu s-a încheiat niciun protocol și nu s-a semnat niciun contract între cele două instituții, pentru o astfel de achiziție.
În plus, faptul că o aplicație poate fotografia și filma numerele de înmatriculare, pentru a afla, pe loc, dacă mașinile au polițe RCA valabile, conectându-se la baza de date AIDA, nu aduce niciun beneficiu (în afară de beneficiul încă unei firme de IT , acces la datele personale ale românilor). Chiar domnul președinte al BAAR a explicat presei că, de fapt, polițiștii ar trebui să mai facă o verificare suplimentară, după ce aplicația identifică mașini fără RCA, pentru că există cazuri în care mașina are asigurare, dar e făcută pe seria de șasiu, iar numnărul de înamtriculare nu figurează în baza de date. Astfel, aplicația devine inutilă, pentru că timpul pe care polițiștii l-ar aloca pentru verificări va fi același ca în lipsa aplicației. Mai mult, polițiștii de la Rutieră au acces la aceeași bază de date și pot face aceleași verificări acum, fără să folosească aplicația. Chiar dacă este inutilă, președintele BAAR o prezintă ca pe o achiziție deja făcută de Poliția Română, Poliția Rutieră, dar și CNAIR.
Cui prodest? Consecințele ar fi doar în legătură cu forțarea șoferilor din România să cumpere asigurări pe un an – adică exact ce încearcă să facă firmele de asigurări, de peste zece ani, dar n-au reușit până acum. După falimentul City Insurance, prețurile polițelor RCA s-au dublat, apoi s-au triplat, în mod nejustificat, fapt pentru care am cerut Consiliului Concurenței și ASF să ancheteze această situație care are caracteristici clare de constituire a unui cartel, pentru creșterea artificială a prețurilor polițelor RCA, dar și pentru eliminarea RCA-ului pe trei și șase luni, prin ofertele de preț. S-a văzut clar cum toți asiguratorii din România au lansat, simultan, oferte care aproape obligă clienții să cumpere polițele RCA pe un an, pentru că cele pe perioade mai scurte sunt mult mai scumpe.
Justificarea asiguratorilor – preluată acum de BAAR, pentru a motiva nevoia aplicației – este că în România ar circula fără RCA peste 30% din totalul mașinilor înmatriculate. Este o falsă problemă, pentru că procentul provine din datele statistice care arată doar câte dintre mașinile înmatriculate au poliță RCA plătită, deși nu se verifică dacă acestea sunt în circulație sau nu. Mulți dintre cei care dețin mai multe mașini circulă cu una singură, deci nu mai plătesc RCA și pentru celelalte. Mai sunt mașini neradiate, dar deja înstrăinate, mașini pentru care proprietarii așteaptă programul rabla și alte situații în care, deși sunt înmatriculate, autoturismele nu se regăsesc în trafic.
Cerem instituțiilor statului să deschidă o anchetă în acest caz care are caracteristici specifice traficului de influență. (Biroul de Presă COTAR).
