Belarus: Contestarea alegerii frauduloase a lui Lukașenko nu încetează. Acesta îi cere sprijin lui Vladimir Putin

În Belarus, unde mișcarea de contestare a realegerii la președinția țării a lui Aleksandr Lukașenko continuă, acesta caută sprijin la Moscova, după ce în campania electorală și apoi după scrutinul prezidenţial acuzase deschis Rusia de ingerință în afacerile Belarus.

În Belarus, contestarea realegerii lui Alexandr Lukașenko continuă fără întrerupere. Sâmbătă după-amiază, relatează corespondenții agențiilor internaționale de presă, mii de persoane s-au adunat în apropierea unei stații de metrou din Minsk pentru a aduce un omagiu unui bărbat ucis de forțele de poliție în cursul manifestațiilor. Sâmbătă seară, peste 3.000 de persoane s-au adunat în fața sediului televiziunii publice pentru a contesta realegerea prin fraudă la președinție a lui Lukașenko și pentru a cere „adevărul” privind cauzele și autorii represiunilor de o violență fără precedent derulate împotriva manifestanților în ultimele zile. Jerbe de flori decorate cu panglici colorate în alb și negru, culorile opoziției, au fost depuse lângă un memorial improvizat.

Din ce în ce mai izolat, Lukașenko i s-a adresat lui Vladimir Putin

Potrivit agenției de presă bieloruse Belta, cei doi președinți au discutat sâmbătă, prin telefon, despre situația internă și externă a Belarus, Lukașenko insistând asupra ideii că ceea ce se petrece la Minsk „amenință” nu doar Belarus, ci „toată regiunea noastră”.

„Ne-am înțeles cu Vladimir Putin asupra următorului lucru”, a declarat Lukașenko, citat de agenția Belta: „la prima noastră solicitare, Rusia va furniza un ajutor complet pentru asigurarea securității” Belarus.

Sprijin ambiguu din partea Moscovei

Văzându-se condamnat de Uniunea Europeană și avertizat că-i vor fi impuse noi sancțiuni, Lukașenko își aduce aminte de „alianța tradițională” cu Moscova. Rămâne însă de văzut dacă Kremlinul îi va veni cu adevărat în ajutor. Până acum, Moscova a avut o atitudine „detașată” față de evenimentele de la Minsk și restul țării, iar acum, remarcă analiști locali și ruși, Kremlinul nu exprimă un sprijin oficial pentru Lukașenko. După convorbirea telefonică între cei doi președinți, în presa rusă a apărut un comunicat sumar: „Cele două părți și-au exprimat încrederea într-o soluționare rapidă a crizei”. Potrivit Kremlinului, de actualele probleme din Belarus nu trebuie să profite”forţe distructive ce vor să lovească în colaborarea reciproc avantajoasă” între Rusia și Belarus. Asemenea formule, mai degrabă generale, arată miza Moscovei: să-și apere interesele la vecinul Belarus și să mențină angajamentele bilaterale. Ziarul rus „Nezavisimaia Gazeta”, citat de corespondentul RFI, pune în evidență costul financiar pe care l-ar reprezenta o ruptură între cele două țări. Exprimarea la posturile de televiziune ruse a unei mari diversități de comentarii referitoare la evenimentele din Belarus pare a fi încă un semnal adresat MInskului, acela că Kremlinul „nu este gata să facă totul pentru salvarea unui Lukașenko aflat mai mult ca oricând în dificultate”. Surse locale, citate de RFI, spun că singurul sprijin politic de care beneficiază în acest moment Lukașenko este cel al Kremlinului care, însă, „este un sprijin ambiguu și în așteptare să fie confirmat…Rusia va veghea să nu se situeze într-o poziție prea dificilă față de Uniunea Europeană sau față de Statele Unite, care ar putea lua o intervenție a Rusiei în sprijinul lui Lukașenko drept pretext pentru extinderea sancțiunilor împotriva Rusiei”.