BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară în ședința de vineri la 7% pe an, aceasta fiind cea de a opta ședință consecutivă în care se stabilește această rată a politicii monetare. Și asta cu toate că mulți analiști se așteptau la o reducere a ratei dobânzii, asta mai ales pe fondul încetinirii creșterii economice, să nu mai vorbim de încetinirea accentuată a creditării din economie. Poate că băncile nu sunt foarte afectate de încetinirea creditării companiilor și a populației pentru că are un client fidel, anume statul, care se împrumută foarte efervescent și cu sume mari la niște dobânzi extrem de convenabile pentru ele. Dobânzi care, desigur, vor fi plătite de către noi prin impozite și taxe. Totuși, de ce menține BNR rata dobânzii de politică monetară așa de sus în condițiile în care rata inflației a ajuns sub cea a ratei dobânzii, respectiv 6,6% conform Institutului Național de Statistică? Pentru că BNR vede o serie de factori de risc care vor reaprinde inflația, cel puțin la nivelul primului trimestru al anului 2024, respectiv intrarea în vigoare a măsurilor de creștere a impozitelor și taxelor, precum și introducerea unora noi, atât pentru companii, cât și pentru populație, iar aici să menționăm numai creșterea impozitelor și taxelor locale cu rata inflației din 2022, respectiv 13,8%. Mai apoi, având în vedere conflictul (conflictele) din Orientul Mijlociu, prețurile la petrol sunt foarte volatile, ca atare am putea asista la o creștere a prețurilor combustibililor, benzină și motorină, ceea ce nu ajută deloc la scăderea inflației. Pe de altă parte, avem o radicalizare a angajaților din sectorul bugetar care cer, în baza unui fenomen de domino, creșterea salariilor, ceea ce din nou reprezintă un element de inflație. În acest timp, angajații din mediul privat se uită și ei la continua degradare a puterii de cumpărare și își doresc o majorare a salariilor, cum este și firesc de altfel. Și peste toate acestea în septembrie ar trebui să se recalculeze pensiile, ceea ce, desigur, va crea o nouă presiune asupra prețurilor, deși, ca să fim corecți, este necesară eliminarea inechităților din sistemul de pensii, dar, dincolo de dorință, avem oare și puterea de a o face? Rămâne de văzut, în orice caz sunt mulți sceptici în acest caz! Ce va face guvernul în această situație, mai ales că anul 2024 este un an în care vom avea 5 rânduri de alegeri, dacă nu cumva vom renunța la democrație și le vom comasa? În orice caz, 2024 va fi un an care, prin deciziile care se vor lua de către guvernanți, va avea repercusiuni pentru mulți ani de aici încolo!