În jur de zece oameni politici candidează la postul de premier al Marii Britanii, dar, relevă corespondenții de presă de la Londra, doar unul este dat ca sigur viitor premier, cu toate problemele cu care se știe deja că acesta va veni în funcția deținută până acum de Theresa May, incapabilă să ducă la bun sfârșit plecarea Regatului Unit din Uniunea Europeană.
Boris Johnson, scriu cei mai mulți comentatori ai presei europene, va fi în mod cert viitorul premier al Marii Britanii. Reține însă atenția comentariul editorialistului de la ziarul strasbourghez de mare tiraj «Dernières Nouvelles d’Alsace» care spune despre Boris Johnson că «este un artist al derapajului și răstălmăcirilor»… «fidel al unei devize ce exclude cuvinte precum scrupule sau regrete»…«După ce a intoxicat țara cu statistici false și a participat la ruperea de Bruxelles, el înțelege acum să-și continue cariera de manipulator supradotat…Cum rețeta sa pentru ruptura de UE a mers dincolo de propriile-i speranțe, este de așteptat să reia aceleași principale ingrediente, inclusiv neadevărul că britanicii sunt jefuiți de Europa». Consecință? Johnson a promis – ca un fel de revanşă față de Europa – că nu va returna banii deja luați de la Uniunea Europeană.
Johnson este pregătit inclusiv pentru un Brexit fără acord
Principalul său atu? Intransigența sa. În fața unui Partid conservator în derivă totală, ieșit pe poziția a cincea ca număr de voturi la recentele alegeri europene, Boris Johnson, fost șef al diplomației britanice, apreciat la baza partidului, promite un lucru important: supraviețuirea în condițiile în care Partidul Brexitului al lui Nigel Farage a obținut de trei ori mai multe voturi decât conservatorii doamnei Theresa May. În primul său video de campanie, teribilul fost primar al Londrei promite ieșirea din UE «cu sau fără acord» la 31 octombrie.
Este gata să intre în «ciocnire» cu Bruxellesul
Boris Johnson, în calitate de deputat eurosceptic, va merge să renegocieze cu Bruxellesul fără menajamente. În weekendul trecut, el a anunțat deja că nu va plăti factura Brexitului evaluată la 40-45 miliarde de euro și că va utiliza o parte din acești bani la finanțarea reducerilor de impozite în valoare totală de 9,6 miliarde lire sterline pe an. «Cred», a spus Johnson, «că partenerii noștri trebuie să înțeleagă că banii vor fi conservați până când ne va fi mai clar ce ne așteaptă… Pentru obținerea unui bun acord, banii sunt un excelent solvent și un foarte bun lubrefiant», a atacat viitorul premier. Dacă aceste amenințări cu şantaj financiar riscă să se dovedească mai degrabă contraproductive pe scena europeană, întărind rândurile partizanilor unei linii mai severe, cum este cazul președintelui Emmanuel Macron, ele par a funcționa bine în plan intern. Johnson a obținut deja sprijin deplin din partea adepților Brexitului dur, dar și al celor mai moderați, cândva adepți ai unui nou referendum.
Johnson nu vrea «filet de securitate» la granița irlandeză
Acesta este, așa cum se știe, unul dintre principalele obstacole cu care s-a confruntat Theresa May înainte de a demisiona. Așa numitul «backstop», soluția găsită de domnia sa cu negociatorii de la Bruxelles pentru a putea fi evitată reinstalarea unei frontiere dure între Republica Irlanda, membră a UE, și Irlanda de Nord, componentă a Regatului Unit, permite menținerea unei frontiere deschise între cele două teritorii irlandeze, de teama reizbucnirii tensiunilor comunitare în provincia Ulster. Numai că, pentru adepții Brexitului, această soluție este considerată o menținere deghizată în Uniunea Europeană. Boris Johnson a promis însă să nu soluționeze acest punct sensibil decât după ce va avea loc o redefinire a relațiilor comerciale cu europenii după plecarea din UE. O poziție ce riscă să ducă la pierderea sprijinului micului partid unionist nord-irlandez DUP, fără care conservatorii pierd majoritatea în parlament și, deci, votul în sprijinul unui Brexit cu acord. Boris Johnson și-a anunțat intenția de a-și asuma scenariul Brexitului fără acord.
Zece nuanţe de Brexit
Zece candidați- opt bărbați și două femei- și-au depus candidatura la președinția Partidului conservator, poziție de pe care pot prelua funcția de prim-ministru. Parlamentarii conservatori vor proceda până la 20 iunie la cinci tururi de scrutin pentru a reduce treptat lista până la doar doi candidați. Finaliștii vor fi în cele din urmă supuși votului partidului și învingătorul va deveni public la finele lunii iulie. Boris Johnson se confruntă cu adepții a diverse scenarii ale viitorului statut de după pecarea din UE. Andrea Leadson și Esther McVey, ambele demisionare din guvernul May, sunt în favoarea plecării din UE fără acord. Sajid Javid, ministru de Interne, și Dominic Raab, fost ministru pentru Brexit sunt, la fel ca Johnson, gata de plecare din UE fără acord, la 31 octombrie. Dimpotrivă, ministrul Mediului, Michael Gove, care până de curând era bine plasat în preferințele parlamentarilor (până când a recunoscut că a consumat cocaină) urmat de ministrul de Externe Jeremy Hunt și deputatul Mark Harper sunt favorabili solicitării unei noi amânări a termenului de plecare din UE. Miniștrii Dezvoltării internaționale și al Sănătății, respectiv Rory Stewart și Matt Hancock, insistă să se găsească totuși o cale de ieșire din UE cu acord. Fostul secretar de stat Sam Gyimah este singurul care a cerut organizarea unui nou referendum, dar care în cele din urmă a renunțat și el la o astfel de soluție.
