(Corespondenţă din Strasbourg)
Premierul britanic, Theresa May, s-a deplasat marți la Berlin și Paris pentru a pleda în favoarea unei prelungiri a termenului de plecare a Regatului Unit din Uniunea Europeană. Acest mini-turneu are o semnificație deosebită, el fiind programat chiar în preajma zilei de 12 aprilie, data fatidică stabilită de Bruxelles pentru Brexit. Summitul european special ce are loc miercuri, pe agenda sa aflându-se doar chestiunea Brexit, este considerat «capital», având în vedere că dacă europenii nu vor accepta prelungirea termenului de rămânere în UE, Regatul Unit pleacă din Uniune fără acord. Alegerea destinațiilor, Berlin și Paris, a fost, fără îndoială , determinată de nuanțele diferite între cele două țări privind Brexitul.
Dornică să evite haosul pe care l-ar provoca un Brexit fără acord, precum și temerile față de un eventual refuz al europenilor ce se reunesc miercuri, în cadrul unui summit consacrat special Brexitului, de a accepta solicitarea sa de a se prelungi data «divorțului» de UE până la 30 iunie, doamna May a trebuit să-și ia din nou «bastonul de pelerin» pentru a încerca să găsească «teren de înțelegere cu europenii». Marți dimineață s-a întâlnit cu Angela Merkel, iar în seara aceleiași zile, la Paris, cu Emmanuel Macron. Scopul a fost obținerea unei prelungiri a perioadei de negocieri pentru a se evita un Brexit fără acord.
«Consecințe incalculabile»
Într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, Donald Tusk, Theresa May a cerut o extindere a negocierilor până la 30 iunie. Donald Tusk susține mai degrabă o prelungire de maximum un an. În cele două capitale vizitate marți, doamna May nu a jucat aceeași carte. Berlinul, care întotdeauna a insistat asupra importanței de a se face tot posibilul pentru evitarea Brexitului fără acord, a pus în prim-plan dialogul cu Londra. Luni, purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, a declarat că «întotdeauna există motive întemeiate pentru a purta un dialog în situații dificile». Ministrul președinte al landului german Rhenania de Nord-Westphalia, Armin Laschet, a explicat, într-un interviu pentru «Les Echos», că un Brexit dur «ar avea consecințe incalculabile pentru toate țările membre ale UE» și că, în consecință, «trebuie făcut tot posibilul pentru a-l evita» . Berlinul, confirmă corespondentul la Berlin al ziarului «Les Echos», face din propunerea lui Tusk (prelungirea negocierilor privind Brexitul cu un an) baza discuțiilor la summitul de miercuri.
Vocea diferită a Franței
La Paris, doamna May trebuie să fi aflat din nou poziția nuanțată, mai severă a lui Macron. El nu și-a ascuns dubiile pe care le are în privința motivelor amânării Brexitului, mai ales dacă ar urma să fie mai îndelungată. La summitul european precedent, el a condiționat o eventuală amânare a plecării Regatului Unit din UE de validarea de către parlamentul britanic a acordului realizat de doamna May cu Bruxellesul în noiembrie anul trecut. Ceea ce nu s-a întâmplat până acum. «The Financial Times» își punea luni întrebarea dacă nu cumva Macron, la fel ca De Gaulle (care a spus NU la intrarea Marii Britanii în UE – n.n.), va avea curajul să spună NU «unei ieșiri “à la carte“ a Regatului Unit din UE», împingându-l fără menajamente spre ieșire». Șeful diplomației franceze, Jean-Yves Le Drian, sublinia, și el, într-o declarație făcută sâmbătă că, pentru justificarea cererii de amânare, Regatul Unit trebuie să prezinte «un plan care să dispună de un sprijin clar și credibil».
Luni, guvernul britanic a fixat pentru 23 mai data alegerilor europene în cazul în care Regatul Unit nu va ieși până atunci din UE. Este un semnal pozitiv adresat europenilor care se temeau că legalitatea viitorului PE va fi amenințată de o nouă amânare a Brexitului dincolo de data stabilită pentru scrutinul respectiv, între 23 și 26 mai.
