Raport Bankwatch și Declic
O analiză a Planului Național de Redresare și Reziliență, realizată de Bankwatch România și Declic, cu sprijinul unor experți independenți, scoate la iveală faptul că PNRR finanțează doar 3,4% din investițiile în energii regenerabile asumate de România până în 2030.
Declic și Bankwatch au trimis către Comisia Europeană și Guvernul României concluziile analizei care arată că doar un sfert dintre proiectele ce pot fi finanțate prin PNRR sunt cu adevărat verzi. Restul de 75% sunt investiții în proiecte care contribuie la schimbările climatice.
În consecință, organizațiile de mediu cer oficialilor de la Bruxelles și Executivului Român să redirecționeze fondurile către energie cu adevărat „verde”, în acord cu țintele climatice ale Uniunii Europene.
Analiza a fost realizată cu sprijinul cercetătorilor Sorin Cebotari și Andrei David Korberg.
„Cu aceste propuneri de investiții, România nu își va atinge obiectivele de reducere a emisiilor până în 2030. Utilizarea gazului de orice tip, fie gaz natural sau hidrogen obținut din combustibili fosili, pentru încălzirea locuințelor este una din cele mai ineficiente, scumpe și nesustenabile metode de a încălzi locuințele”, a declarat Roxana Pencea-Brădățan, coordonatorul campaniilor Declic.
Investițiile majore prevăzute în PNRR sunt către proiecte cu gaz fosil, deși ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, și-a asumat public eliminarea gazului din PNRR. Contrar declarațiilor publice, PNRR direcționează doar 3,4% din fonduri către investiții regenerabile asumate de România până în 2030.
Proiectele către care Guvernul distribuie banii nu reduc emisiile de gaze cu efect de seră din sectorul energetic. În prezent, acest sector este sursa cea mai importantă de emisii de gaze cu efect de seră (GES) din România, generând 66% din emisii. De altfel, chiar Planul menționează că „în condițiile actualului mix energetic, chiar și cu țintele din Planul Național Energie Climă (PNIESC), România nu își va atinge obiectivele de reduceri de emisii pentru 2030”.
„Măsurile prioritare ar trebui să se concentreze pe soluții care pot fi aplicabile imediat și care generează economii reale de carbon, cum sunt eficiența energetică a clădirilor, electricitate din regenerabile și încălzire folosind electrificarea pe bază de surse regenerabile de energie. Pe de altă parte, obținerea hidrogenului din gaze fosile este o falsă soluție pentru tranziția energetică, iar utilizarea hidrogenului de către consumatorii casnici este o opțiune insuficient explorată și ineficientă în prezent”, a spus Laura Nazare, coordonatoarea campaniei tranziție energetică la Asociația Bankwatch România.
Experții Sorin Cebotari, Senior Research Manager la weTHINK.eu, cercetător asistent la Universitatea Babeș-Bolyai, și Andrei David Korberg, cercetător asistent la Aalborg University, explică, pe larg, în cadrul analizei Declic și Bankwatch, de ce finanțarea unor rețele de gaz-hidrogen este utopică.
Referitor la cărbune, deși Planul estimează că va fi eliminat treptat până în 2032, nu există alocări financiare pentru înlocuirea acestuia și susținerea comunităților afectate de acest proces. Asta, deși 10 dintre cele 17,5 miliarde din totalul Fondului pentru tranziție justă la nivel european vor fi acordate prin Mecanismul de redresare și reziliență.
Cea mai poluanta enerjie este cea electrica deoarece se obtune fie din reactii nucleare si miezul de uraniu nu mai poate fi stins devenind nociv pentru apa, aer si pamant, fie prin arderea carbunilor, pacurii etc. Enerjia eoliana, hidro si cea solara nu pot fi folosite atunci cand nu bate vantul, inqheata sau seaca raul ori e soarele in nori sau e noapote.