Călătoria cu trenul în România a devenit o aventură tot mai periculoasă. Sute de kilometri de cale ferată se deteriorează anual. Pasagerii care călătoresc cu trenul pe calea ferată nu numai că au condiții deplorabile, dar călătoria a devenit și periculoasă, în ultima perioadă înregistrându-se tot mai multe incidente.
Viteza melcului pe calea ferată; mai mică decât acum 30 de ani
În fiecare an se deteriorează aproximativ 320 de kilometri de cale ferată și se repară doar 16 kilometri. Din această cauză, trenurile circulă cu viteză redusă.
Viteza medie de transport pe căile ferate din țară este de 45 km/h pentru trenurile de călători și aproximativ 23 km/h la trenurile de marfă.
Locomotivele merg cu cel mult 100 de kilometri/oră doar pe două treimi din reţeaua feroviară.
Trenurile ating viteze similare celor din vestul Europei, respectiv 160 de kilometri/oră, doar pe 400 de km de cale ferată, adică mai puţin de 4% din lungimea întregii reţele feroviare din România.
Este vorba despre următoarele tronsoane de cale ferată:
- Constanţa – București;
- Bucureştiul – Ploieşti şi staţiunile de pe Valea Prahovei, până la Predeal;
- liniile de tren de la frontieră până la Arad.
În străinătate, pe unele tronsoane feroviare trenurile circulă și cu 250 km/oră, în timp ce la noi se circulă și de 10 ori mai încet, cu viteze mai mici ca acum 30 de ani.
Deși s-au făcut eforturi financiare pentru a mări viteza pe calea ferată din România, așa cum este cazul București – Brașov sau București – Constanța, la nivel național situația nu se prezintă deloc bine și nici nu se întrevăd schimbări radicale în sistem.
Degradarea infrastructurii feroviare are consecințe directe în economie
În fiecare an, CFR primeşte cam 10 la sută din necesarul de mentenanţă întreţinere și reparaţii capitale. La nivelul acesta, este practic imposibil să oprim degradarea, CFR-ul fiind forțat să introducă an de an noi de restricţii de viteză.
Un sistem feroviar prost administrat poate să pună pe butuci una dintre cele mai mari reţele feroviare din Europa, cu consecințe directe în economie.
Fără o infrastructură feroviară dezvoltată, comerțul, una dintre principalele ramuri economice ale unei țări, înregistrează un ritm scăzut de creștere.
Rețeaua feroviară din România este structurată în infrastructură interoperabilă și neinteroperabilă. Infrastructura feroviară interoperabilă este cea care se poate conecta la infrastructura feroviară transeuropeană și este administrată în concordanță cu prevederile privind accesul liber al operatorilor feroviari și dezvoltată în conformitate cu normele tehnice de interoperabilitate adoptate pe plan european.
România are cea mai proastă infrastructură feroviară din Europa
Potrivit unui clasament al Forumului Economic Mondial, țara noastră ocupă ultimul loc în Europa la calitatea infrastructurii feroviare, fiind depășită de țări ca Moldova și Bulgaria.
Un drum cu trenul pe ruta Bucureşti – Timişoara durează mai mult decât cu maşina, în timp ce biletul de tren poate fi şi de două ori mai scump decât cel de avion.
Pe toate magistralele feroviare ale țării sunt mii de restricţii de viteză şi puncte periculoase.
În Europa, în economiile dezvoltate, circulația cu trenurile de călători reprezintă o alternativă sigură, rapidă şi confortabilă față de maşină. În jurul marilor oraşe europene s-a dezvoltat o întreagă rețea feroviară pe care la intervale scurte de timp circulă trenuri care duc la serviciu sute de milioane de europeni. Pe distanţele lungi trenurile rapide circulă şi cu 300 de kilometri pe oră.
Țările din Europa de Vest au investit masiv în transportul feroviar, fapt care continuă și în prezent, având drept scop reducerea traficului de mașini pe şosele şi poluarea.
Birocrația din România. De ce nu luăm exemplu de la Grecia?
Birocrația din România, licitațiile de miliarde întârziate sau anulate de instanță au dus la pierderea de fonduri europene și la fazarea proiectelor, adică împărțirea lor pe două exerciții bugetare, diminuând în acest fel fondurile pe care România le are la dispoziție în perioada 2014 – 2020 pentru proiecte noi.
De ce ni se spune tot timpul: “vom face sau avem în proiect”?.
De ce să nu se prezinte o situație cu ceea ce s-a făcut?
Să ne uităm la țările din jurul nostru.
Să luăm exemplu de la Grecia, care a inaugurat o secțiune a coridorului feroviar Atena-Salonic.
Proiectul
a inclus construcția unei linii duble care a înlocuit 122 de km de
pe secțiunea muntoasă a liniei simple, modernizarea și construcția
de noi gări. Noua rută
traversează și cel mai mare tunel dublu feroviar din Grecia, cu o
lungime de 9 km.
Noua
linie a fost proiectată pentru ca
trenurile să poată circula
cu viteze de 160-200 km/h.
Proiectul
include și instalarea sistemului ETCS nivel 1 și lucrări de
electrificare.
Valoarea totală a proiectului este estimată
la suma de 1,8 miliarde de euro și este finanțat prin programe
operaționale și CEF 2014-2020.
