Ionuț Țene
Ceea ce s-a hotărât zilele trecute în ședința Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române este un moment istoric de o importanță istorică, care se întâmplă la câteva sute de ani. Cartea sfinților s-a adăugat cu canonizarea a 16 martiri și mărturisitori din temnițele comuniste de către BOR. După 1990 este prima dată când Sfântul Sinod recunoaște, deocamdată parțial, că mucenicii, martirii și mărturisitorii din închisorile comuniste sunt sfinți luptători. Este un moment istoric de cotitură sfințitor, revelator și mântuitor pentru poporul român. În timp ce Europa se adâncește în beznele ateismului, materialismului dialectic, consumerismului și marxismului, BOR găsește resurse spirituale de a canoniza pe martirii anticomuniști care s-au jertfit pentru apărarea credinței, Bisericii strămoșești și care nu s-au lepădat de Hristos în vremuri crunte de prigoană bolșevică atee. Canonizarea unor Sfinți ai Închisorilor comuniste arată că Patriarhul și Sfântul Sinod înțelege că lupta martirilor anticomuniști a făcut parte dintr-un război duhovnicesc și nevăzut al binelui împotriva răului, a luminii contra întunericului, a libertății împotriva totalitarismului. Cu aceste canonizări BOR restaurează în spațiul societar valoarea revelatoare și sfințitoare a credinței într-un stat corupt de ideile materialismului marxizant și consumerismului Uniunii Europene.
În cartea de istorie a neamului trebuie amintit cu litere de aur acest moment revelator, care evidențiază un nou început în societatea românească. În zilele de joi și vineri, 11-12 iulie 2024, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.. Principalele hotărâri noi ale Sfântului Sinod sunt următoarele: a) Aprobarea canonizărilor pentru 16 sfinţi români, urmând ca textele liturgice ale unora să fi completate, iar ale tuturor să fie diortosite într-o viitoare şedinţă a Sfântului Sinod. Aceşti sfinţi sunt: Părintele Dumitru Stăniloae, profesor de teologie la Sibiu și la București, cu titulatura: Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, cu cinstire în ziua de 4 octombrie; Părintele Constantin Sârbu, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu, cu cinstire în ziua de 23 octombrie; Părintele protosinghel Arsenie Boca, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, cu cinstire în ziua de 28 noiembrie; Părintele Ilie Lăcătușu, cu titulatura: Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu, cu cinstire în ziua de 22 iulie; Părintele ieroschimonah Paisie Olaru, duhovnicul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura: Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie; Părintele arhimandrit Cleopa Ilie, starețul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura: Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie; Părintele arhimandrit Dometie Manolache, cu titulatura: Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț, cu cinstire în ziua de 6 iulie; Părintele arhimandrit Serafim Popescu, starețul Mănăstirii Sâmbăta de Sus, cu titulatura: Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus, cu cinstire în ziua de 20 decembrie; Părintele Liviu Galaction Munteanu, profesor de teologie la Cluj-Napoca, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj, cu cinstire în ziua de 8 martie; Părintele arhimandrit Gherasim Iscu, starețul Mănăstirii Tismana, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana, cu cinstire în ziua de 26 decembrie; Părintele arhimandrit Visarion Toia, starețul Mănăstirii Lainici, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici, cu cinstire în ziua de 10 noiembrie; Părintele protosinghel Calistrat Bobu, duhovnic la Mănăstirea Timișeni și la Mănăstirea Vasiova, cu titulatura: Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova, cu cinstire în ziua de 10 mai; Părintele Ilarion Felea, profesor de teologie la Arad, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea, cu cinstire în ziua de 18 septembrie; Părintele protosinghel Iraclie Flocea, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Chișinăului, cu titulatura: Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia, cu cinstire în ziua de 3 august; Părintele protoiereu Alexandru Baltaga cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia, cu cinstire în ziua de 8 august.
Aceste nume de sfinți trebuie reținute pentru că au intrat în patericul istoriei religioase românești. Sfinții Închisorilor sunt icoane, care vor susține de acum încolo lupta sfințitoare și mântuitoare a poporului român împotriva globalismului progresist nivelator. Nu are nicio explicație rațională reacția deplasată a conducerii Institutului Elie Wiesel față de canonizarea acestor sfinți și, mai ales, a mărturisitorului Preot Ilie Lăcătușu. Acesta e acuzat de fostul profesor de marxism și socialism științific Alexandru Florian că a fost ”legionar” și preot militar pe frontul de răsărit împotriva Rusiei sovietice. Prin această ieșire neștiințifică, conducerea Institutului Elie Wiesel s-a deconspirat? Preot Ilie Lăcătușu nu a fost ”legionar”, iar ca preot militar și-a făcut datoria față de statul român care lupta împotriva bolșevismului și pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupația străină. Să înțelegem că cei din conducerea Institutului Elie Wiesel regretă căderea statului sovietic URSS, eliberarea Basarabiei și blamează pe cei care au luptat împotriva regimului totalitar bolșevic? Deci a lupta împotriva marxismului sovietic este un păcat? Adică să lupți împotriva părinților ideologici ai comunismului este o greșeală? Să înțelegem că atacul institutului contra BOR vine din partea urmașilor părinților ideologici ai fondatorilor statului sovietic? Este evident că cei care au ca religie ateismul marxist nu pot înțelege deciziile unui Sfânt Sinod ortodox. BOR a decis canonizarea celor care erau deja canonizați de poporul român. Ei sunt deja considerați sfinți de poporul credincios de peste 30 de ani. Sfântul Sinod al BOR doar a certificat această canonizare populară. Consider că aceste canonizări sunt doar începutul unui proces îndelungat de canonizări ale mucenicilor anticomuniști din închisorile comuniste. Trebuie, totuși, să remarc că au fost canonizați doar preoți, călugări și ierarhi de către Sfântul Sinod, deși Biserica înseamnă cler și mireni, adică comuniunea dintre preoțime și laicat. Această nuanță a canonizări doar a membrilor clerului trebuie să dispară. Așteptăm la următoarea decizie a Sfântului Sinod al BOR canonizarea unor jertfelnici mireni din temnițele comuniste, deja canonizați de poporul român. Cum ar fi Valeriu Gafencu – Sfântul Închisorilor, numit așa de Nicolae Steinhardt în ”Jurnalul Fericirilor”. România se va salva doar prin restaurarea credinței sfințitoare și prin libertatea spirituală împotriva oricăror forme de neo-comunism totalitar de tip sovietic sau ”european”. Sfinții Închisorilor sunt calea petnru renaștere spirituală și morală a României.
