Ionuț Țene
În război viața omului este o furnică
Pădure ce respiră toamne cu prafuri de pușcă
Haide să facem pace!
Să creștem melci pe dealuri de valuri
Să spălăm iubirea cu ierburi din nori
În război se aude doar doamna cu cremeni
Sunetul metalic al secerișului de oameni
Haide să facem pace!
Să construim case din cochilia libertății
Să bem izvorul de lacrimi secate al femeii
În război orbii duc mâinile și picioarele în brațe
Copiii caută pe jos ochii pierduți printre paiațe
Haide să facem pace!
E strigătul ce aude sângerînd din morminte
Balada pruncilor din pântecul mamei sfârtecate
În război cuvintele sunt gloanțe de mitraliori
Nevestele spală cu rouă bărbații zdrobiți de doruri
Haide să facem pace!
Să ridicăm ziduri de cer în jurul întunericului luminii
Să sădim bobul de grâu în inimă și-n cântec greierii
