Dacă vrem să manipulăm pe cineva, pe lângă neadevăruri parțiale, care să conțină și un minim de adevăr, putem folosi și metoda cifrelor mari, concluzii trase pe baza unor medii aritmetice, astfel încât situația să pară mai bună decât este în realitate, cu alte cuvinte, să manipulăm. Atunci când scopul nostru este de a manipula, care este de fapt tot o minciună, dar este o minciună mai elaborată, care are ca scop acțiunea sau inacțiunea destinatarilor manipulării în folosul manipulatorului/lor, folosim metode mai sofisticate, printre care și cea a cifrelor mari. Iată câteva exemple de manipulări pe baza unor cifre mari:
1. – avem deficit bugetar mare din cauza investițiilor care au fost la 11 luni ale anului 2024 în valoare de 54,4 miliarde lei, comparativ cu 32,6 miliarde lei în 2023. Este o cifră mare de creștere, undeva pe la 21,8 miliarde lei, așadar acesta trebuie să fie motivul pentru care avem deficit bugetar, nu? Este o capcană, pentru că ponderea investițiilor în PIB a crescut doar cu 1%, pe când deficitul bugetar a crescut cu 2,48%, de la 4,64% în 2023 la 7,12% în 2024, ne referim la 11 luni din fiecare an.
2. – au crescut în medie salariile, brute și nete, au crescut, de asemenea în medie, pensiile etc. Este o capcană, pentru că mediile nu ne arată realitatea pe categorii de persoane. Dacă, de exemplu, Elon Musk, că tot este la modă, intră într-o încăpere unde sunt 100 persoane fără niciun venit, în medie sunt toți miliardari în dolari. Cam asta este media! Mai multe informații ne-ar da mediana, cel puțin ne-ar completa imaginea de ansamblu. Mai mult, nu spunem și cu cât au crescut prețurile în intervalul respectiv.
3. – ponderea datoriei în PIB a României este sub 60%, limita acceptată în tratatul de funcționare a Uniunii Europene. Și aici avem o capcană, pentru că important este ca economia să funcționeze astfel ca această datorie să poată fi rambursată, or România are un deficit bugetar de 7,12% la 11 luni și este estimată o închidere de peste 8,6% deficit pe anul 2024. Asta înseamnă împrumuturi, altele, pentru a finanța acest deficit, ce să mai vorbim de rambursare de împrumut? De altfel, acesta este și motivul pentru care ne împrumutăm tot mai scump, în 2023 am plătit dobânzi de 30,1 miliarde lei pe 11 luni, iar pentru aceeași perioadă din anul 2024 am plătit 35,3 miliarde lei. Între timp ratingul de țară a ajuns la negativ de la stabil, astfel că împrumuturile vor fi și mai costisitoare în anul 2025.
Evident, nu spun că nu ar trebui să utilizăm aceste metode, dar informațiile obținute prin aceste metode ar trebui, pentru o mai mare acuratețe, completate, detaliate, astfel încât să avem o imagine cât mai completă asupra problemei respective, indiferent de domeniul abordat.
