După mai multe runde de amânări şi discuţii aprinse cu edilii de municipii, Ministerul Finanţelor a publicat, joi seară, proiectul de buget pe 2019.
Potrivit cifrelor publicate de Guvernul PSD-ALDE, veniturile bugetului general consolidat proiectate pentru 2019 sunt estimate la 341,4 miliarde de lei, respectiv 33,4% din PIB. Cele mai mari venituri sunt înregistrate la contribuțiile de asigurări sociale, 11,5%, TVA, 6,8 %, accize 3%, impozit pe salarii și pe venit 2,3 % din PIB.
În ceea ce priveşte cheltuielile bugetului general consolidat pentru anul 2019, ele sunt estimate la 367,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă 35,9% din PIB.
Cele mai mari ponderi în PIB le au: „Cheltuielile cu asistența socială – estimate la 109,8 miliarde lei, respectiv 10,7% din PIB (se mențin la aceeași pondere ca şi în anul 2018); Cheltuielile de personal – în sumă de 102,5 miliarde lei (10% din PIB), pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, însă pe orizontul de referință se înregistrează o traiectorie descendentă a ponderii acestora în PIB;
Cheltuielile cu bunuri și servicii – estimate la 46,5 miliarde lei (4,5% din PIB), în creştere cu 1,8 miliarde lei faţă de cele efectuate în anul 2018; din această creștere 1,5 miliarde de lei reprezintă bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate;
Cheltuielile cu investițiile – preconizate la 46,8 miliarde lei (4,57 % din PIB), în creștere cu 12,5 miliarde lei față de 2018.
Cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice – estimate la 13,5 miliarde lei, au o pondere mai redusă în PIB de 1,3% în anul 2019 față de 1,4% în anul 2018”.
În 2017, România se situa pe locul 5 printre statele membre UE cu cel mai scăzut nivel de îndatorare, cu o valoare a datoriei publice în PIB de 35,1%, semnificativ sub nivelul înregistrat la nivelul zonei Euro (88,9% din PIB) și Uniunii Europene (83,2% din PIB ). Nivelul estimat al datoriei guvernamentale brute pentru sfârşitul anului 2018 este de 34,9 % din PIB, iar pe termen mediu (2019 – 2021) se va situa sub 40% din PIB, nivel net inferior plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht.
Cine primeşte mai mulţi bani?
Potrivit proiectului de buget publicat de Guvern, sumele alocate serviciilor secrete vor creşte de la 3,17 miliarde lei anul trecut, la 3,61 miliarde lei anul acesta. Astfel, bugetele SRI, SIE, STS și SPP vor creşte cu 14%.
Cea mai mare creștere de credite bugetare este cea consemnată de Serviciul de Telecomunicații Speciale, de aproape 70%, de la o execuție preliminată pe 2018 de 356,82 milioane lei, la o alocare de 604,16 milioane lei în 2019.
Pentru Serviciul Român de Informaţii, se prevede o creștere cu 5,7% a creditelor bugetare, la 2,465 miliarde lei, și una de 11,64% a creditelor de angajament, la 2,489 miliarde lei.
La rândul său, SIE are prevăzute credite bugetare în creștere cu 8,4% față de anul 2018, la 313,083 milioane lei, și credite de angajament în sumă similară, cu 6,17% mai mari decât anul trecut.
În ceea ce priveşte Serviciul de Protecție și Pază, creșterea creditelor bugetare este de 20,4%, la 234,84 milioane lei, iar creditele de angajament sunt mai mari cu 124% față de anul trecut, respectiv de 446,44 milioane lei, potrivit B1 tv.
5 miliarde pentru Sănătate
Ministerul Sănătăţii va avea, în 2019, un buget de circa 5 miliarde faţă de 2018, ceea ce înseamnă o creștere de 12% (exclusiv subvenția de echilibrare), atât în bugetul Ministerului Sănătăţii, cât şi cel al CNAS.
,,S-au alocat 1,18 miliarde lei pentru aparatură, investiții și echipamente în spitale, în special pentru achiziţia de incubatoare și ecografe și 305,3 milioane lei din împrumutul acordat de BIRD achiziției de echipamente de screening, RMN, pentru radioterapie”, arată datele proiectului Legii bugetului de stat pe 2019 publicate de Ministerul Finanţelor.
Privitor la Educație, Executivul a alocat suplimentar de la bugetul de stat, comparativ cu anul 2018, circa 9,8 miliarde lei, reprezentând o majorare de 47%, pentru acoperirea creșterilor salariale, pentru investiţii (2 miliarde lei) – pentru implementarea unor proiecte finanțate din fonduri europene în vederea modernizării procesului de predare-învăţare cu ajutorul tehnologiilor informaţiilor şi comunicării, prin dotarea şcolilor cu table interactive.
De asemenea, în proiectul de buget sunt alocate 1,1 miliarde lei pentru implementarea unui nou program prin care sunt asigurate rechizite pentru copii din învăţământul preuniversitar.
Orban: „Un buget science-fiction’’
Aşa cum era de aşteptat, opoziţia a reacţionat dur după publicarea proiectului de buget pe 2019. Liderul liberalilor, Ludovic Orban, a declarat că bugetul Guvernului este un ,,science fiction”, deoarece se bazează ,,pe nişte ficţiuni în ceea ce priveşte bazele acestui buget, respectiv o rată a inflaţiei de 2,8%”.
,,Un buget science fiction, pentru că se bazează pe nişte ficţiuni în ceea ce priveşte bazele acestui buget, respectiv o rată a inflaţiei de 2,8%. Să ne aducem aminte că rata anuală a inflaţiei, care era aproape zero în momentul la care PSD-ALDE s-au instalat la guvernare, a ajuns la un nivel extrem de ridicat, 5,4 rata anualizată, şi la ora actuală este 4,6 rata anualizată, or, în condiţiile în care leul s-a prăbuşit, în condiţiile în care vor avea loc scumpiri în lanţ datorate creşterii costurilor cu energia electrică, cu gazul natural, evident că vom avea un puseu inflaţionist şi evident că rata inflaţiei propusă în acest buget – de 2,8% – este science fiction, este o minciună. Cursul de schimb euro-leu, deşi era 4,76, în proiectul de buget e stabilit 1 euro 4,67 lei. Este o minciună gogonată, pentru că tendinţa va fi de slăbire în continuare a leului, pentru că fenomenele negative care se petrec în economie cu siguranţă vor afecta şi puterea leului şi implicit vor duce la continuarea scăderii leului în raport cu euro”, a afirmat preşedintele PNL, Ludovic Orban, citat de Agerpres.
De asemenea, Ludovic Orban a acuzat Executivul că taie peste 4,5 miliarde din banii comunităţilor locale.
,,Aici lucrurile sunt clare – anul trecut Guvernul a jefuit comunităţile locale, confiscând, practic, din bugetele locale la bugetul de stat o sumă de peste 7,5 miliarde, lăsând în aer programe de investiţii, lăsând în aer proiecte la care era necesară cofinanţarea, lăsând în aer o mulţime de servicii publice asigurate către cetăţeni, care nu şi-au îmbunătăţit calitatea, iar anul ăsta, deşi Guvernul minte că alocă cele mai mari sume pentru autorităţile locale, în realitatea taie peste 4,5 miliarde din banii comunităţilor locale, evident făcându-se că le dă bani autorităţilor locale”, a mai spus Orban.
