Recesiunea tehnică în care a intrat România, de fapt este o constatare pe care am făcut-o în februarie 2025, a inflamat foarte mult spiritul românului, de la omul de rând, care a auzit din mass-media, la oamenii politici din tot spectrul politic, chiar și în rândul acelora care se află la guvernare, și nu de azi, de ieri, ci de zeci de ani, nu au aterizat acum pe planeta Pământ și au aflat cu îngrijorare că România este în recesiune economică. Recesiunea tehnică din România vine după scăderea PIB timp de 2 trimestre consecutive, respectiv trim. III și trim. IV ale anului 2025.
Ce s-a întâmplat? Păi, s-a întâmplat ceea ce se întâmplă cu un om bolnav care a intrat sub tratament și corpul reacționează sub efectul medicamentelor administrate, adică suntem, cu alte cuvinte, în sevraj. Era inevitabil să aibă loc o scădere a PIB-ului, deoarece măsurile luate inhibau consumul (creșterea TVA, eliminarea cotei minime de TVA de 5%, creșteri de impozite și taxe), duceau la creșterea prețurilor, însă nu prea aveam încotro, deoarece agențiile de rating ne băteau deja la ușă, iar efectul unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare nu se puteau face simțite până când aceste agenții care dau semnalul că România este sigură sau nu pentru investiții sau pentru afaceri, intra deja în cameră. Dovadă stă faptul că suntem la finele lunii februarie 2026, la 7 luni de la creșterea TVA, iar problema cheltuielilor în zona bugetară încă nu s-a tranșat, așadar măsurile care au dus la reducerea consumului erau inevitabile. Evident, nimănui nu-i plac, dar aceasta este realitatea cu care ne confruntăm în prezent, deoarece PIB-ul României a crescut doar pe baza consumului, mai puțin pe cheltuieli cu investițiile, iar când s-au făcut au fost de multe ori ineficiente sau chiar inoportune. Este clar că trebuie să schimbăm acest model de creștere a PIB-ului, pe consum, și să trecem la creștere preponderent pe bază de investiții, dar investiții care să aducă plus valoare, locuri de muncă etc.
Foarte mulți se întreabă cum crește PIB-ul, deci ne dezvoltăm, nu?, dar în același timp ne crește deficitul bugetar și îndatorăm generațiile de după noi. Dacă privim formula de calcul al PIB-ului ne vom da seama foarte ușor. Folosim formula de calcul pe baza cheltuielilor, astfel avem:
PIB = C +G + Ib + (Ex – Im), unde:
C = (Consum privat): Cheltuielile gospodăriilor pentru bunuri și servicii.
G = (Cheltuieli guvernamentale): Achizițiile statului (salarii bugetari, infrastructură).
Ib = (Investiții private brute): Cheltuieli ale firmelor pentru echipamente, construcții, stocuri.
Ex – Im = (Exporturi nete): Exporturile minus Importurile.
Astfel, dacă, de exemplu, luăm un împrumut pe care-l folosim pentru consum, sub diferite forme (salarii, pensii, bunuri etc.), PIB-ul crește, dar datoria rămâne, iar banii s-au dus. Dacă folosim împrumutul pe investiții, banii din împrumut s-au dus, dar investițiile vor produce alți bani. Ori modelul României a fost ani la rând un model de creștere a PIB-ului pe consum, adică a crescut C și G, din formulă. Concluzia: PIB-ul crește, datoria crește, deficitul crește, iar dacă PIB-ul crește pe baza consumului mai avem și problema rambursării datoriei, deoarece cu banii împrumutați nu am făcut ceva care să producă și astfel să ne dea capacitate de rambursare a datoriilor contractate. De altfel, acesta este și motivul pentru care o datorie publică mai mare de 60% din PIB este un semnal de alarmă, pentru că nu avem capacitate de rambursare, consecința fiind că dobânzile la care ne împrumutăm sunt foarte mari. Bine, au scăzut în ultima perioadă, deoarece semnalul dat de guvern este acela de seriozitate în respectarea angajamentelor luate, dar confirmarea va veni în perioada următoare și se bazează pe continuarea drumului pe care ne-am angajat.
Sigur, suntem într-o perioadă dificilă, dar semnalele au fost trase de 2-3 ani încoace, am emis chiar noi o serie de avertizări legate de faptul că măsurile luate cu întârziere vor fi mai dureroase. Și încă ceva: nu, nu pensiile sunt cele care ne-au aruncat în recesiune sau, mai bine zis, în contractarea de datorii. Pensionarii sunt, de fapt, cei mai îndreptățiți să ceară indexarea drepturilor lor, pentru că ei au creditat țara asta zeci de ani cu contribuțiile virate la bugetul de stat, iar acum așteaptă să le fie rambursat creditul acordat de către ei bugetului țării! O bancă poate cere restituirea creditului cu dobândă, dar pensionarii nu?
În final, să răspundem la întrebarea din titlu: nu, nu trebuie să ne sperie. Recesiunea economică nu este criză economică. Deocamdată! Germania a fost 2 ani în recesiune, 2023-2024, U.E. a fost în recesiune economică de asemenea, totul este să nu trecem în criză economică, atunci, da, trebuie să ne facem griji. Ca atare, trebuie să luăm măsurile corecte, să nu ajungem în această fază.
