Eugen MĂRUȚĂ (gds.ro)
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, urmează să anunțe deciziile privind viitorul energiei produse de Complexul Energetic Oltenia (CEO). Compania este într-o situație critică, având în vedere angajamentele asumate de România în procesul de tranziție energetică.
În prezent, se depun eforturi pentru a obține o prelungire a activității carierelor miniere din Gorj, precum și a grupurilor energetice pe bază de cărbune din județele Gorj și Dolj, în contextul necesității asigurării securității energetice a țării și al impactului social și economic al închiderii acestor unități.
În acest sens, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, împreună cu Dan Plaveti, managerul Complexului Energetic Oltenia, s-au deplasat săptămâna aceasta la Bruxelles pentru a purta discuții cu reprezentanții Comisiei Europene privind posibilitatea extinderii termenelor de închidere a capacităților de producție a energiei pe bază de cărbune.
Autoritățile române urmăresc obținerea unei amânări de cel puțin trei ani, având în vedere că o închidere accelerată a acestor unități ar putea avea efecte negative semnificative asupra economiei locale și asupra stabilității sistemului energetic național.
Angajamente față de Comisia Europeană
Această inițiativă se desfășoară într-un context în care România trebuie să își respecte angajamentele față de Comisia Europeană privind reducerea emisiilor de carbon și tranziția către surse de energie regenerabilă. Totuși, oficialii români încearcă să identifice un echilibru între aceste obiective și necesitatea de a menține stabilitatea energetică, evitând riscuri legate de deficitul de energie și creșterea dependenței de importuri.
În cadrul negocierilor, reprezentanții României urmează să argumenteze necesitatea unei prelungiri a activității pe baza unor factori economici și sociali, incluzând impactul asupra locurilor de muncă din industria minieră și nevoia de a finaliza investițiile în capacități alternative de producție a energiei. Unul dintre principalele motive pentru care România solicită această prelungire este faptul că niciuna dintre noile investiții ale Complexului Energetic Oltenia nu este finalizată.
10 investiții noi
Planurile companiei includ construirea a opt parcuri fotovoltaice și a două centrale pe gaze naturale la Turceni și Ișalnița, proiecte menite să înlocuiască treptat producția de energie pe bază de cărbune. Aceste investiții sunt realizate în parteneriat cu Tinmar Energy, Alro și OMV Petrom, însă proiectele sunt în prezent în faza de licitație.
Într-un scenariu optimist, parcurile fotovoltaice ar putea fi operaționale în aproximativ doi ani, însă finalizarea centralelor pe gaze naturale este estimată să dureze până aproape de anul 2030.
Spre exemplu, experiența anterioară cu centrala pe gaze naturale de la Iernut, a cărei construcție a început în urmă cu un deceniu și care încă nu a fost finalizată, arată că astfel de proiecte pot întâmpina întârzieri semnificative. Deși noul termen pentru inaugurarea centralei de la Iernut este anul 2025, incertitudinile persistă, ceea ce subliniază riscurile unei tranziții accelerate de la cărbune la alte surse de energie.
Deficit de energie pe piața internă
Pe lângă aceste aspecte, există și alte argumente care susțin necesitatea prelungirii activității grupurilor energetice pe bază de cărbune din Gorj și Dolj. Unul dintre acestea este deficitul de energie pe piața internă, care poate deveni critic în perioadele de consum ridicat, mai ales în contextul unei oferte insuficiente din surse regenerabile. De asemenea, situația geopolitică din regiune, marcată de războiul din Ucraina, a accentuat preocupările privind securitatea aprovizionării cu energie și stabilitatea piețelor. În acest context, păstrarea în funcțiune a unor capacități de producție flexibile și disponibile în orice moment este esențială pentru asigurarea continuității livrărilor de energie electrică.
În concluzie, discuțiile dintre autoritățile române și Comisia Europeană vor fi esențiale pentru stabilirea viitorului Complexului Energetic Oltenia și al industriei energetice bazate pe cărbune în România. Factorii decizionali trebuie să analizeze cu atenție impactul economic, social și strategic al unei tranziții rapide și să asigure că alternativele propuse sunt fezabile înainte de închiderea definitivă a acestor capacități. În perioada următoare, va fi crucial să se clarifice în ce măsură România poate obține o prelungire a activității unităților pe cărbune și să se stabilească măsurile necesare pentru asigurarea unei tranziții energetice sustenabile și echilibrate. Este de precizat că, dacă activitatea CEO nu va fi prelungită, carierele miniere și grupurile pe cărbune vor intra toate în rezervă de la 1 ianuarie 2026.
