Ponderea firmelor inovative în economie ne situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană, potrivit datelor de care dispune agregatorul Starea Națiunii, rezultat dintr-un proiect deruat de Secretariatul General al Guvernului – Departamentul pentru Strategii Guvernamentale, în parteneriat cu Școala Naționala de Studii Politice și Administrative (SNSPA).
Inovarea la nivelul firmelor economice din ţara noastră s-a prăbuşit în ultimul deceniu, mai ales la marile companii, al căror volum de cercetare şi de transfer a scăzut la jumătate faţă de cel din 2008. O oarecare creştere a inovării faţă de nivelul din 2012 se înregistrează la firmele mici, însă dintre acestea, cele preocupate de cercetare şi inovare înseamnă sub 10% din totalul firmelor industriale active la noi. În mod echivalent, volumul de angajare a forţei de muncă în domeniul cercetării ne menţine de ani de zile ultimii în Europa.
Starea Naţiunii, după titlul proiectului care tocmai şi-a încheiat faza de implementare, arată rău atât din perspectiva derulării şi aplicării cercetării şi inovării în economie, cât şi în ceea ce priveşte resursa umană în ansamblul domeniului şi percepţia la nivelul societăţii. Din punct de vedere cantitativ, firmele inovative sunt puţine în economia românească de azi. Cele mai multe sunt firme mari, cu o pondere de 18,5% în totalul economiei. Firmele de mărime mijlocie care fac inovare înseamnă numai 6,5% din economia românească, iar firmele mici cu activitate inovativă reprezintă 5,7%. Ponderea totală a firmelor industriale în care se desfăşoară cercetare şi inovare este de 6,7 %.
Percepția la scara societăţii, rezultată din barometrul de profil al agregatorului de date, este că ponderea firmelor care produc lucruri inovative în România este destul de mică (44%) şi foarte mică (8%). Că ponderea în economie a inovării la nivel de firme este destul de mare, apreciază 18% dintre cei chestionaţi şi numai 1%, că este foarte mare. De remarcat este ponderea de 30% a celor care nu răspund la întrebarea corespunzătoare acestui subiect, ceea ce realizatorii sondajului consideră că dovedeşte lipsă de informare mare, la rândul ei provenită din lipsă de „preocupare a mass-media pentru acest subiect al inovării, extrem de important în strategiile europene”. Şi mai scăzută este lipsa de cunoaştere publică a „ponderii firmelor inovative în economia românească comparativ cu media europeană”, din moment ce 44% dintre participanţii la sondaj declară că nu ştiu sau nu răspund.La nivelul cel mai de jos pe plan european se situează şi gradul de angajare în România cu normă întreagă în domeniul științei și cercetării. În sectorul cercetare-dezvoltare, lucrează „doar 0,36% din totalul forței de muncă active”, potrivit datelor pe care agregatorul Starea Naţiunii le deţine, la nivelul anului 2017. La această cotă foarte scăzută, ponderea forţei de muncă în cercetare-dezvoltare la noi se menţine constantă de peste un deceniu. În acelaşi timp, media Uniunii Europene de cuprindere în domeniu a crescut cu aproape 0.25%, semnalul transmis de barometru fiind că „sectorul cercetare-dezvoltare din România are o mărime de aproximativ cinci ori mai mică”. Reflectarea socială cotidiană a mărimii și evoluției sectorului de cercetare-dezvoltare arată o percepție negativă. Referitor la percepţia din exterior asupra angajarii în domeniu, respondenții consideră în proporţie de 42% că locurile de muncă sunt ceva mai puţine decât acum cinci ani, iar 9% consideră că sunt mult mai puţine. Şi la acest subiect, dominantă este lipsa de informare, dovadă fiind ponderea de 30% a răspunsurilor lipsă. Atracţia profesională scăzută pentru domeniul de cercetare-dezvoltare-inovare şi preocuparea de substanţă în acest sens a firmelor economice se îmbină într-un mod contraproductiv cu ignorarea tematică la nivelul agendei publice. Consecinţele se vor vedea în timp, domeniul aparţinând prin natura lui viitorului.
