Peste trei sferturi dintre cetăţenii ţării noastre consideră ştiinţa, cercetarea, tehnologia importante pentru viaţa lor, însă numai ceva mai mult de jumătate se consideră destul de informaţi în domeniu, arată Barometrul Ştiinţă şi Cercetare 2018, component al proiectului Starea Națiunii, implementat de Secretariatul General al Guvernului – Departamentul pentru Strategii Guvernamentale, în parteneriat cu Școala Naționala de Studii Politice și Administrative (SNSPA).
Starea Naţiunii este investigată printr-un instrument care asociază date colectate prin mijloace ştiinţifice asupra unei diversităţi de aspecte economice, sociale, culturale, demografice, administrative etc. din viaţa curentă, pentru luarea deciziilor şi fundamentarea politicilor publice în cunoştinţă de cauză.
Într-o lume lansată implacabil spre economia bazată pe cunoştinţe, „Starea Națiunii. Construirea unui instrument inovator pentru fundamentarea politicilor publice – SIPOCA 11”, cum se numeşte proiectul agregator de date statistice multidisciplinare în termenii programelor operaționale europene, aducerea ştiinţei, cercetării şi inovării în cotidian devine o necesitate. Deocamdată, aşa ceva se face în măsura în care mediul ştiinţific poate servi ca teren de bârfă (şi mai bine, dacă e bună să fie politizată), precum şi ca pretext de „ascultat opinii” pe teme asupra cărora ştiinţa s-a pronunţat fără să mai fie loc de discuţii. Pe deasupra, drept „descoperiri” şi „inovaţii” publicului îi sunt livrate falsuri în caz fericit produse ale veleitarismului, dacă nu dăunătoare de-a dreptul. În acest cadru, exponenţii domeniului de cercetare-inovare-dezvoltare se plâng de lipsa interesului public (mai ales mediatic) şi de denaturarea informaţiei care totuşi e oferită de ei.
Pe acest fond, barometrul care „sondează opinia publică în legătură cu teme ce ţin de ştiinţă, tehnologie şi inovare” oferă o imagine a felului în care oamenii (pe bază de eșantion naţional reprezentativ pentru populația peste 18 ani) îşi evaluează „propriul nivel de cunoștințe despre știință și cercetare (cu alte cuvinte, cât de informați se simt) și cât de mulțumiți sunt de felul în care merg lucrurile în aceste domenii, în România”. Numai 5% dintre cei chestionați se consideră „foarte bine informați în legătură cu domeniile științei și tehnologiei”, 53% se declară informaţi „destul de bine”, sensul putând fi considerat că ştiu atât cât le trebuie. Peste o treime (37%) spun că nu sunt „foarte bine” informați pe tema cercetării, asta însemnând că de fapt nu prea sunt informaţi, înlocuirea lui „prea” cu „foarte” fiind o tendinţă în exprimare gata să denatureze sensuri. Ponderea celor care se recunosc deloc informaţi este de numai 4%, poate şi ca urmare a grijii de a răspunde „şcolăreşte”, adică aşa cu „e bine”.
Cu o cunoaştere în domeniu mai degrabă reţinută, oamenii arată că dau totuşi o importanţă semnificativă cercetării, considerând că pentru ei e ceva care contează. Ştiinţa și cercetarea rezultă că sunt „destul de importante” pentru 57% dintre respondenţi şi „foarte importante” pentru 20%, în timp ce „destul de puţin importante” sunt pentru 20% şi pentru numai 2% sunt „foarte puţin importante”. Realizatorii barometrului asociază importanța atribuită la nivel public cercetării și tehnologiei cu lipsa de importanţă acordată de guvernele din ultimii ani domeniului de cercetare-dezvoltare-inovare. „O finanțare a acestui domeniu de sub un procent din PIB, așa cum este cazul țării noastre, nu este de natură să asigure dezvoltarea cercetării în România. De asemenea, România alocă cel mai mic procent din PIB pentru acest domeniu, comparativ cu statele din regiune (Ungaria, Polonia, Bulgaria)”, semnalează autorii barometrului, accentuând că „toate tăierile bugetare din ultimii ani au însemnat în primul rând tăieri din bugetele alocate cercetării, probabil pentru că impactul social imediat (spre exemplu revolte, greve etc.) a fost estimat ca fiind redus”.
În aceste condiţii, nemulţumirea declarată faţă de „felul în care merg lucrurile în România, în domeniul ştiinței și cercetării” este dominantă în aprecierea participanţilor la sondaj: 51% sunt destul de nemulţumiţi, iar 7% sunt foarte nemulţumiţi.
Ralizatorii investigaţiei privind Starea Naţiunii reiterează adevărul potrivit căruia „cercetarea este considerată motorul din spatele dezvoltării economice şi al creării de noi locuri de muncă, cu o influenţă majoră în toate celelalte sfere ale dezvoltării (comerţ, mediu, educaţie, sănătate). La nivel european, componenta de cercetare-dezvoltare este un punct de interes major în strategiile de dezvoltare” şi atrag atenţia că „impactul pe termen lung al subfinanțării domeniului cercetării în România este cu sigurață negativ și dificil de estimat”.
