Cu prilejul sărbătoririi Zilei Independenţei de Stat a României, Zilei Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial și Zilei Uniunii Europene, în municipiile reşedinţă de judeţ şi în localităţile în care sunt dislocate unităţi militare și există monumente dedicate celor trei evenimente vor avea loc joi, 9 mai, ceremonii de depuneri de coroane de flori, transmite, într-un comunicat de presă. Ministerul Apărării Naționale.
„Pentru noi, românii, 9 mai are şi o a treia semnificaţie, fiind ziua când, în 1877, Mihail Kogălniceanu rostea în plenul Adunării Deputaţilor Declaraţia de Independenţă a României, act care consfinţea înscrierea definitivă a ţării noastre pe harta Europei. Afirmarea neatârnării ţării noastre avea să fie împlinită, în lunile următoare, de către armată, pe câmpurile de bătălie de la Griviţa, Smârdan şi alte redute cucerite cu sânge şi sacrificii.”, declară ministrul apărării naționale într-un mesaj dedicat zilei de 9 mai.
În Bucureşti, activitatea va avea loc, de la ora 8.30, la Monumentul Eroilor Patriei din Al Doilea Război Mondial (esplanada Universității Naţionale de Apărare „Carol I”).
La 9 mai 1945 a fost semnat, la cartierul general sovietic din Berlin, actul de capitulare necondiţionată a Germaniei, care a marcat astfel sfârșitul, în Europa, al celei mai mari și mai sângeroase conflagrații mondiale din toate timpurile – Al Doilea Război Mondial.
De la declaraţia din 9 mai 1950 a ministrului de Externe al Franţei, Robert Schuman, considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene, ţările europene şi-au concentrat energiile către stabilirea unei noi forme de cooperare politică, menită să înlăture posibilitatea izbucnirii unui nou război între națiunile Europei. Un an mai târziu, a fost semnat Tratatul de la Paris, care prevedea crearea unui astfel de organism, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, devenită ulterior parte a Uniunii Europene.
Pentru România, 9 mai are şi o a treia semnificaţie, fiind ziua în care, în 1877, Mihail Kogălniceanu rostea, în plenul Adunării Deputaţilor, Declaraţia de Independenţă a României, act care consfinţea înscrierea definitivă a ţării pe harta Europei. Afirmarea neatârnării României avea să fie împlinită, în lunile următoare, de către Armată, pe câmpurile de bătălie de la Griviţa, Smârdan şi alte redute cucerite cu sânge şi sacrificii.
