În contextul preocupărilor globale legate de schimbările climatice și utilizarea eficientă a resurselor, sectorul construcțiilor joacă un rol esențial în reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Două instrumente fundamentale în această direcție sunt certificatul energetic al clădirilor și standardul NZEB (Nearly Zero-Energy Building sau clădiri cu consum de energie aproape zero).
Aceste concepte reprezintă nu doar obligații legale, ci și piloni ai transformării fondului construit către sustenabilitate și eficiență energetică.
Certificatul energetic: radiografia energetică a clădirilor
Certificatul de performanță energetică reprezintă un document oficial care evaluează performanța energetică a unei clădiri sau a unei unități de clădire.
Acest document, emis de auditori energetici autorizați, oferă o imagine clară asupra modului în care clădirea consumă energie pentru încălzire, răcire, ventilare, iluminat și apă caldă, precum și asupra emisiilor de dioxid de carbon asociate.
Informațiile cuprinse în certificatul energetic includ:
- Clasificarea energetică a clădirii pe o scară de la A+ (cea mai eficientă) la G (cea mai puțin eficientă);
- Consumul anual de energie estimat în kWh/m²/an;
- Emisiile anuale de CO₂ asociate consumului de energie;
- Recomandări pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirii;
- Estimări ale economiilor potențiale de energie rezultate din implementarea recomandărilor.
În România, certificatul energetic este obligatoriu la vânzarea, închirierea, recepția clădirilor noi și pentru clădirile publice cu suprafață utilă mai mare de 250 m².
Valabilitatea sa este de 10 ani, cu excepția situațiilor în care sunt efectuate lucrări majore de renovare care modifică performanța energetică a clădirii, caz în care este necesară reînnoirea lui.
NZEB: Standard de referință pentru clădirile viitorului
Conceptul NZEB (Nearly Zero-Energy Building) definește clădirile cu un consum de energie aproape zero sau foarte scăzut, a cărui acoperire este asigurată, în cea mai mare parte, de surse regenerabile de energie.
Acest standard, introdus prin Directiva 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor, reprezintă un obiectiv ambițios pentru sectorul construcțiilor și un pas important către decarbonizarea fondului construit.
În România, obligativitatea standardului NZEB a fost implementată treptat:
- Din 31 decembrie 2018 pentru clădirile noi ocupate și deținute de autoritățile publice;
- Din 31 decembrie 2020 pentru toate clădirile noi.
Caracteristicile esențiale ale unei clădiri NZEB includ:
- Consumul total de energie primară sub pragurile stabilite prin legislație (pentru România, aceste praguri variază între 50-100 kWh/m²/an, în funcție de zona climatică și de destinația clădirii);
- Utilizarea surselor regenerabile de energie pentru acoperirea unei părți semnificative din necesarul de energie (minimum 30% conform reglementărilor românești);
- Sistem de anvelopare termică de înaltă performanță (ferestre, pereți, acoperiș);
- Sisteme eficiente de încălzire, ventilație și climatizare;
- Sisteme inteligente de management al energiei;
- Utilizarea iluminatului eficient energetic și valorificarea luminii naturale.
Convergența dintre certificatul energetic și standardul NZEB
Certificatul energetic și standardul NZEB sunt instrumente complementare care servesc aceluiași scop: transformarea fondului construit într-unul eficient din punct de vedere energetic și cu impact redus asupra mediului.
Relația dintre acestea este una de consolidare reciprocă:
Certificatul energetic ca instrument de verificare a conformității cu standardul NZEB
Certificatul energetic reprezintă instrumentul principal prin care se verifică și se atestă conformitatea unei clădiri cu standardul NZEB.
Se evaluează toți parametrii relevanți pentru definirea unei clădiri NZEB: consumul de energie primară, contribuția surselor regenerabile, performanța termică a anvelopei, eficiența sistemelor tehnice etc.
Astfel, certificatul energetic emis pentru o clădire NZEB va indica:
- O clasă energetică superioară (A sau A+);
- Un consum de energie primară sub pragurile NZEB definite prin legislație;
- O contribuție semnificativă a surselor regenerabile de energie;
- Emisii reduse de CO₂.
Certificatul energetic ca instrument de planificare și monitorizare a tranziției către NZEB
Pentru clădirile existente care nu respectă standardul NZEB, certificatul energetic oferă o bază solidă pentru planificarea renovării majore în vederea atingerii acestui standard.
Secțiunea de recomandări a certificatului poate include măsuri specifice care să permită transformarea clădirii într-una de tip NZEB:
- Îmbunătățirea izolației termice a anvelopei;
- Înlocuirea ferestrelor cu unele de înaltă performanță;
- Modernizarea sistemelor de încălzire, ventilație și climatizare;
- Instalarea sistemelor de producere a energiei din surse regenerabile;
- Implementarea sistemelor de management inteligent al energiei.
Prin compararea certificatelor energetice emise înainte și după renovare, se poate evalua progresul realizat în direcția atingerii standardului NZEB.
Beneficiile implementării certificatului energetic și a standardului NZEB
Beneficii economice
Implementarea certificatului energetic și trecerea la standardul NZEB aduc multiple beneficii economice:
- Reducerea semnificativă a costurilor cu energia (economii de 70-90% față de clădirile convenționale);
- Creșterea valorii de piață a proprietăților (studiile arată o primă de preț de 5-15% pentru clădirile verzi);
- Crearea de noi locuri de muncă în sectorul renovărilor energetice și al tehnologiilor verzi;
- Reducerea dependenței de importurile de energie și îmbunătățirea securității energetice;
- Stimularea inovației în domeniul materialelor și tehnologiilor de construcție.
Un aspect important este că, deși investiția inițială pentru o clădire NZEB poate fi cu 5-15% mai mare decât pentru o clădire convențională, perioada de amortizare este rezonabilă (7-12 ani), iar economiile pe termen lung sunt substanțiale.
Beneficii de mediu
Din perspectiva mediului, beneficiile sunt la fel de importante:
- Reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră asociate sectorului construcțiilor;
- Diminuarea poluării locale rezultate din arderea combustibililor fosili pentru încălzire;
- Utilizarea mai eficientă a resurselor naturale;
- Integrarea surselor regenerabile de energie în mediul construit;
- Contribuția la atingerea obiectivelor climatice naționale și europene.
Beneficii sociale și pentru sănătate
Nu în ultimul rând, clădirile NZEB oferă beneficii semnificative pentru confortul și sănătatea ocupanților:
- Îmbunătățirea calității aerului interior prin sisteme adecvate de ventilație;
- Eliminarea problemelor de condens și mucegai asociate izolației termice deficitare;
- Asigurarea unui confort termic superior pe tot parcursul anului;
- Reducerea sărăciei energetice prin diminuarea costurilor cu energia;
- Creșterea productivității și a stării de bine în spațiile de lucru.
Concluzie
Certificatul energetic și standardul NZEB reprezintă instrumente esențiale pentru transformarea sectorului construcțiilor și pentru atingerea obiectivelor climatice și energetice ale României și Uniunii Europene.
Dincolo de obligațiile legale, aceste concepte oferă oportunități semnificative pentru reducerea costurilor cu energia, îmbunătățirea confortului și a sănătății ocupanților, precum și pentru protecția mediului.
Pentru a valorifica pe deplin potențialul acestor instrumente, este esențială mobilizarea tuturor celor care au interes în acest domeniu: autorități publice, proiectanți, constructori, auditori energetici, instituții financiare și, nu în ultimul rând, proprietarii de clădiri.
Prin eforturi concertate și o viziune pe termen lung, tranziția către un fond construit eficient energetic și sustenabil poate deveni o realitate, contribuind la combaterea schimbărilor climatice și la îmbunătățirea calității vieții pentru generațiile prezente și viitoare.
Certificatul energetic și standardul NZEB nu sunt doar obligații legale, ci fundamentele unei noi paradigme în domeniul construcțiilor, orientată spre eficiență, sustenabilitate și responsabilitate față de mediu și societate.
