În sesiunea plenară din ianuarie 2026, Comitetul Economic și Social European (CESE) a adoptat un aviz prin care solicită un Fond Social European (FSE) semnificativ consolidat în cadrul viitoarelor Planuri Naționale și Regionale de Parteneriat (PNRP). Comitetul susține că FSE trebuie să joace un rol central în asigurarea locurilor de muncă de calitate, a învățării pe tot parcursul vieții, a incluziunii sociale și a egalității de șanse pentru toți în perioada de programare 2028-2034.
Avizul răspunde la propunerea Comisiei Europene de a reorganiza finanțarea coeziunii și a agriculturii sub o arhitectură strategică unică. Pentru CESE, succesul acestei noi abordări va depinde de garantarea faptului că Fondul Social European își păstrează misiunea distinctă, sprijină persoanele cele mai nevoiașe și este pe deplin conturat prin parteneriate semnificative cu actorii sociali de la toate nivelurile.
Consolidarea FSE pentru a îndeplini prioritățile sociale ale Europei
CESE subliniază că provocările sociale cu care se confruntă Europa (de la tranziția digitală și verde, deficitul de competențe și schimbările demografice până la sărăcie, excluziune și acces inegal la servicii esențiale) necesită un FSE robust, incluziv și bine finanțat. Prin urmare, Comitetul solicită creșterea cheltuielilor sociale în cadrul PNRP de la 14% la 20%, cu cel puțin 14% alocat în mod specific pentru FSE. De asemenea, solicită o definiție mai clară a ceea ce constituie cheltuieli sociale pentru a asigura transparența și coerența în toate statele membre.
Menținerea modelului de guvernanță pe mai multe niveluri al FSE este o prioritate-cheie. Comitetul insistă ca programele FSE naționale și regionale să rămână obligatorii, permițând regiunilor, partenerilor sociali și organizațiilor societății civile să continue să modeleze prioritățile de investiții pe baza realităților locale.
Plasarea parteneriatului în centrul noului model de finanțare
Reluând pozițiile CESE de lungă durată, avizul subliniază că participarea structurată, semnificativă și formală a actorilor sociali și economici este vitală pentru implementarea eficientă a FSE.
Comitetul solicită:
– Consultarea sistematică a partenerilor sociali și a societății civile în fiecare etapă a ciclului de programare,
– Drepturi de vot obligatorii pentru aceste organizații în comitetele de monitorizare a FSE,
– Resurse FSE dedicate (cel puțin 1% în toate statele membre) pentru a consolida capacitățile lor administrative și organizaționale atât la nivel regional, cât și național.
Această abordare, susține CESE, este esențială pentru asigurarea responsabilității, a unei mai bune elaborări a politicilor și a responsabilității comune pentru reforme.
Îmbunătățirea complementarității, eficienței și capacității administrative
Pentru a evita fragmentarea și suprapunerile dintre fondurile UE, Comitetul încurajează o abordare multifond între FSE și programe precum Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR). De asemenea, subliniază necesitatea de a păstra principiile adiționalității și suplementarității, asigurându-se că resursele UE completează, mai degrabă decât înlocuiesc, bugetele naționale.
Avizul evidențiază blocaje administrative semnificative în ciclurile de programare anterioare. Pentru a le aborda, recomandă statelor membre să dedice o parte din alocarea lor FSE modernizării capacității administrației publice, îmbunătățirii coordonării și asigurării faptului că fondurile sunt utilizate eficient și la timp.
Investiții în oameni: competențe, ocuparea forței de muncă și învățarea pe tot parcursul vieții
Un pilon major al poziției CESE este nevoia urgentă de a investi în educație, formare și dezvoltare a competențelor de înaltă calitate. Comitetul solicită:
– Consolidarea formării profesionale și a căilor de învățare pentru adulți, inclusiv învățarea pe tot parcursul vieții,
– Finanțare specifică pentru a reduce necorelarea competențelor și subocuparea forței de muncă,
– Un accent mai mare pe STEM, competențele ecologice și digitale,
– Eforturi mai intense pentru a promova participarea femeilor în domeniile STEM.
Un sprijin îmbunătățit pentru ucenicii, perfecționarea competențelor și tranziția de la școală la muncă.
Recunoscând problema persistentă a șomajului în rândul tinerilor, CESE specifică faptul că cel puțin 20% din resursele FSE ar trebui să sprijine implementarea Garanției consolidate pentru tineret și a măsurilor de ocupare a forței de muncă de calitate pentru tineri.
Sprijinirea incluziunii, a serviciilor sociale și a oportunităților echitabile
CESE subliniază rolul-cheie al FSE în promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei și îmbunătățirea accesului la servicii accesibile și de înaltă calitate. Acesta solicită:
– Creșterea ponderii alocărilor FSE pentru incluziunea socială de la 25% la 30%,
– Consolidarea serviciilor care sprijină echilibrul dintre viața profesională și cea personală,
-Îmbunătățirea îngrijirii la domiciliu și a autonomiei pentru persoanele în vârstă și persoanele cu dizabilități,
– Promovarea sănătății mintale și fizice,
– Facilitarea cofinanțării planurilor de locuințe accesibile.
Comitetul subliniază că toate acțiunile finanțate prin FSE trebuie să respecte egalitatea de gen, Carta Drepturilor Fundamentale a UE și Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.
Către un FSE mai vizibil, mai eficient și mai centrat pe cetățean
În cele din urmă, CESE solicită strategii de comunicare mai bune pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la oportunitățile FSE. Aceasta include un limbaj mai clar, mai puține acronime, o utilizare mai eficientă a instrumentelor digitale, a platformelor de socializare și a inteligenței artificiale pentru a ajunge la grupuri diverse.
Poziția CESE este clară: un Fond Social European mai puternic, bine guvernat și mai accesibil va fi esențial pentru îndeplinirea angajamentelor Europei de a promova locuri de muncă de calitate, egalitatea de șanse și coeziunea socială. Prin consolidarea domeniului de aplicare, a guvernanței și a finanțării FSE în cadrul PNRP-urilor, UE poate garanta că oamenii, în special cei mai vulnerabili, rămân în centrul modelului social european.
