CESE recomandă luarea de măsuri împotriva statelor membre ale UE cu guverne autoritare, și propune ca partidele politic nedemocratice să fie excluse din Parlamentul European.
Comitetul Economic și Social European (CESE) a adoptat o poziție fermă împotriva tentativelor sporite de subminare a funcționării organizațiilor societății civile democratice din Europa și solicită UE să aplice pe deplin Tratatul UE împotriva statelor membre care cad pradă autoritarismului.
În recentul său aviz „Democrația rezilientă printr-o societate civilă puternică și diversă”, CESE a avertizat pe un ton categoric că există forțe politice considerabile care subminează democrația liberală în Europa, obiectivul lor final fiind acela de a distruge UE. Deși aparțin în principal mișcărilor extremiste și partidelor de dreapta, în unele state membre, aceste grupuri se află deja la guvernare.
„Suntem profund îngrijorați de faptul că, în Europa, diverse sisteme politice au început să alunece către o «democrație iliberală». Reformele din unele state membre sunt menite să împiedice participarea efectivă a tuturor cetățenilor la deciziile politice și subminează condițiile-cadru garantate prin lege de funcționare a societății civile”, a afirmat raportorul acestui aviz, Christian Moos.
CESE a afirmat că încurajează toate statele membre să respecte valorile UE, astfel cum sunt prevăzute la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, și să se abțină de la orice tentativă de instaurare a unei „democrații iliberale”. Printre valorile menționate la articolul 2 se numără statul de drept, respectarea drepturilor omului și a demnității umane, libertatea, democrația și egalitatea.
„Dacă unele state membre cedează în fața autoritarismului, UE trebuie să utilizeze la maximum instrumentele juridice actuale, cum ar fi procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și Cadrul privind statul de drept din 2014”, a solicitat Comitetul.
CESE a subliniat, de asemenea, că „partidele care se opun democrației ar trebui excluse din grupurile lor politice din cadrul Parlamentului European.”
Avizul definește „democrațiile iliberale” ca fiind sisteme politice în care liderii aleși în mod democratic limitează drepturile civice, libertățile civile și protecția minorităților. Succesele electorale recente ale anumitor grupuri politice extremiste și populiste indică în mod clar că ele se bucură de o susținere tot mai mare în Europa și că unii cetățeni își pierd încrederea în instituțiile democratice.
„În prezent, observăm o tendință de scădere a încrederii în UE pe întregul continent, însoțită de agravarea tensiunilor cu minoritățile, de xenofobie, un nivel din ce în ce mai ridicat al corupției, nepotism și slăbirea instituțiilor democratice în unele țări”, a mai afirmat Moos.
În conformitate cu avizul, UE nu dispune încă de un mecanism adecvat pentru a asigura menținerea eficace a democrației și a statului de drept în statele sale membre.
CESE solicită instituirea unui „semestru al democrației” și a unui mecanism european de control privind statul de drept și drepturile fundamentale, precum și a unui tablou de bord al democrației.
Comitetul s-a pronunțat în favoarea unor măsuri economice coercitive pentru nerespectarea valorilor UE, dar a subliniat că aceste reduceri nu trebuie să se facă în detrimentul beneficiarilor de ajutor din cadrul societății civile.
CESE a solicitat statelor membre să introducă stimulente fiscale pentru a sprijini societatea civilă, fără a aduce prejudicii justiției fiscale, și să acorde mai mult sprijin, în cadrul CFM, organizațiilor societății civile care susțin valorile UE, în cazul în care guvernele naționale reduc sau sistează finanțarea acestora din motive politice.
Subliniind importanța societății civile pentru funcționarea liberă și democratică a ordinii politice, Moos a declarat că aceasta poate juca acest rol numai dacă este susținută de o finanțare adecvată și de un cadru social și politic solid.
„O societate civilă independentă și pluralistă are un rol esențial în supravegherea și responsabilizarea instituțiilor politice și, ca atare, reprezintă una dintre trăsăturile distinctive ale democrației liberale”, a susținut el. „Cu toate acestea, libertățile civile și societatea civilă deschisă sunt puse sub semnul întrebării din multe puncte de vedere în întreaga UE.”
O audiere organizată de CESE în luna februarie în cadrul pregătirilor pentru aviz a scos în evidență o situație îngrijorătoare pe teren, cu rapoarte alarmante din partea tuturor sectoarelor societății civile, care arătau că rolul lor este tot mai limitat de către factorii de decizie, în mod deliberat.
În numeroase state membre ale UE, tot mai multe sectoare ale societății civile fac obiectul unor forme de atac. Descrise ca politici de „înfometare și strangulare”, ele merg de la etichetare negativă, campanii de denigrare sau discreditarea activiștilor și a organizațiilor societății civile în mijloacele de informare în masă, până la reducerea fondurilor sau excluderea lor de la dialogurile politice importante și punerea sub semnul întrebării a valorilor și principiilor esențiale ale drepturilor omului.
O altă tendință îngrijorătoare o constituie apariția unei așa-numite „societăți necivile” – un număr din ce în ce mai mare de ONG-uri și forme de implicare civică ce nu împărtășesc valori europene precum drepturile omului și statul de drept, promovând, în schimb, o ordine politică nedemocratică. În cadrul acestui nou scenariu, în care „locul organizațiilor societății civile se schimbă”, aceste noi ONG-uri se bucură de un acces prioritar la finanțarea guvernamentală.
În anumite cazuri, acuzațiile au dus chiar și la incriminarea apărării drepturilor omului, după cum arată exemplul organizațiilor societății civile care salvau migranți în Marea Mediterană. Cele mai șocante exemple au fost cazurile de asasinare a unor jurnaliști în UE, ceea ce ar fi fost de neimaginat acum doar câțiva ani. Daphne Caruana Galizia în Malta, Jan Kuciak în Slovacia și Viktoria Marinova în Bulgaria investigau, cu toții, acuzații de corupție.
Toate acestea au contribuit la erodarea democrației, fenomen care, pentru prima dată în mulți ani, a ajuns la un nivel critic în anumite state membre ale UE.
„Cu numai câțiva ani în urmă, eram cu toții convinși că, la nivel mondial, exista un spațiu în care drepturile omului și statul de drept erau respectate, și că acest spațiu se găsea aici, în UE”, a afirmat președintele Grupului CESE privind drepturile fundamentale și statul de drept,José Antonio Moreno Díaz.
„În schimb, în prezent, guvernele anumitor state membre se implică în politici totalitare și care subminează statul de drept și valorile UE înseși”, a conchis Moreno.
Anul trecut, CESE a înființat un Grup privind drepturile fundamentale și statul de drept pentru a contribui la apărarea statului de drept, a drepturilor omului și a conceptului de democrație liberală. Acesta organizează misiuni de informare în state membre ale UE, concentrându-se pe cele în care se înregistrează tendințe antidemocratice.
