Comitetul Economic și Social European (CESE) și-a reînnoit apelul pentru un „Acord albastru al UE” dedicat sub forma unui nou aviz privind reziliența la apă și dezvoltarea industrială, adoptat chiar înainte de anunțul președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, privind reziliența la apă. Viitorul industrial al Europei depinde de apă, iar un Eurobarometru recent dezvăluie că europenii susțin în mod covârșitor acțiuni mai puternice în problemele legate de apă.
CESE pledează pentru acordul albastru al UE de peste un an, subliniind necesitatea unei strategii de sine stătătoare, axată pe apă, o resursă critică, dar din ce în ce mai rară. „Acordul verde nu este suficient”, subliniază Florian Marin, raportorul CESE pentru avizul Abordări industriale și tehnologice și bune practici pentru sprijinirea unei societăți rezistente la apă. El a subliniat necesitatea unei strategii dedicate pentru a asigura disponibilitatea lucrătorilor calificați, locuri de muncă de calitate și condiții decente de muncă în tranziția către o societate inteligentă în domeniul apei.
Strategia de reziliență la apă anunțată de președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, în noile principii ale orientărilor politice ale Comisiei pentru 2024-2029, arată că cererea pentru un acord albastru al UE este auzită și câștigă teren. În același timp, douăzeci și unu de state membre ale UE au cerut recent Comisiei Europene „să se asigure că apa va fi o prioritate de top în agenda europeană în următorii ani”. Adăugând acest impuls, un nou studiu al Oficiului European de Brevete (EPO) dezvăluie că Europa este lider la nivel global în dezvoltarea tehnologiilor apei. Studiul arată că 40% dintre invențiile în tehnologiile legate de apă provin de la solicitanți europeni, Germania, Franța și Marea Britanie fiind în fruntea acestei inovații.
Noul aviz al CESE conturează o strategie cuprinzătoare care să cuprindă atât inovarea tehnologică, cât și dezvoltarea forței de muncă. Acesta subliniază importanța tehnologiilor eficiente din punct de vedere al apei și a politicilor de gestionare durabilă a apei, inclusiv reducerea, reutilizarea și reciclarea apei în cadrul proceselor industriale. De asemenea, pledează pentru participarea publicului pentru a construi un viitor sigur al apei pentru toți.
Tehnologia singură nu va rezolva problema. CESE subliniază necesitatea unei „culturi a apei” și a unei forțe de muncă echipate pentru a gestiona eficient resursele de apă. Acordul Albastru al UE solicită o „foaie de parcurs pentru dimensiunea umană” pentru a dezvolta competențele necesare pentru acest viitor conștient de apă.
Coraportorul John Bryan a întărit urgența inițiativei, subliniind necesitatea unor investiții imediate în infrastructura de apă. „Investiția în captarea, stocarea și reutilizarea apei este esențială. Multe sectoare ar putea beneficia, iar aceste investiții pot îmbunătăți semnificativ scenariul nostru actual”, a declarat Bryan.
Sprijinul puternic din partea publicului pentru măsurile îmbunătățite în domeniul apei aduce un plus de greutate solicitării CESE la acțiune. Potrivit unui sondaj Eurobarometru recent, 78% dintre europeni consideră că UE ar trebui să ia măsuri mai puternice în privința problemelor legate de apă. Sondajul a relevat, de asemenea, o anxietate semnificativă cu privire la poluarea apei, consumul excesiv și substanțele chimice periculoase. O majoritate semnificativă a europenilor își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul problemelor legate de apă asupra sănătății și asupra mediului și consideră că părțile interesate naționale nu fac suficient pentru a utiliza apa în mod eficient.
Acordul albastru al UE al CESE oferă o foaie de parcurs pentru un viitor durabil, integrând gestionarea apei în strategia industrială a UE. Investind în infrastructura de apă, managementul datelor și competențele forței de muncă, Europa se poate asigura că industriile sale rămân competitive, protejând în același timp această resursă vitală. După cum a declarat Marin, „Apa trebuie să fie în fruntea agendelor noastre politice. Viitorul industriilor europene, securitatea alimentară și biodiversitatea depinde de modul în care gestionăm această resursă vitală.”
