Să cumperi sau nu produse americane? Pentru europeni, aceasta a devenit o dilemă neobișnuită.
În prezent, această ambivalență se răspândește rapid pe rețelele de socializare internaționale. Din februarie, discuțiile despre campania „Europa boicotează produsele americane” au câștigat teren pe platforme precum X. Pe Facebook, numărul membrilor unui grup danez care promovează boicotul produselor americane a explodat de la 1.000 în februarie, la 72.000 în prezent – o cifră semnificativă pentru Danemarca, o țară cu doar 6 milioane de locuitori.
Conform unui sondaj realizat de ziarul finlandez Maaseudun Tulevaisuus, aproximativ 50% dintre finlandezi și-au pierdut încrederea în SUA. Un studiu suedez arată că aproape patru din cinci respondenți evită să cumpere produse americane în viața de zi cu zi.
Mulți au început deja să-și exprime opțiunile prin portofel. Potrivit datelor prezentate de La Plateforme automobile (PFA), vânzările mașinilor Tesla în Franța au scăzut cu 26,1% în februarie, față de aceeași perioadă a anului trecut. Ziarul Le Figaro presupune că un motiv ar putea fi asocierea fondatorului Tesla cu Casa Albă, ceea ce i-a făcut pe europeni să respingă marca.
În supermarketurile gigantului danez Salling Group, clienții descoperă acum o stea pe eticheta de preț a unui brand european. Potrivit ziarului spaniol ABC, reprezentanții grupului danez au explicat că acest semn facilitează identificarea brandurilor locale, întrucât tot mai mulți consumatori preferă produse europene în loc de cele americane.
De la Coca-Cola și ketchup-ul Heinz, la browserul Google și platforma Netflix, până la mașinile Tesla și Ford, utilizatorii europeni împărtășesc activ alternative la produsele americane. Un internaut european a scris: „Am o firmă de tehnologie care va renunța la serviciile cloud computing Amazon și va recurge la un furnizor francez.”
SUA și Europa au fost aliați apropiați de-a lungul anilor. De ce europenii recurg de această dată la un boicot atât de ferm împotriva produselor americane?
Motivul imediat ține de declarațiile SUA la adresa Groenlandei. Înainte de a prelua mandatul, Donald Trump a afirmat că dorește să achiziționeze această insulă autonomă aflată sub administrație daneză, sugerând chiar opțiunea militară. Europenii percep acest lucru ca o ingerință nejustificată în suveranitatea unei alte țări.
Criza ucraineană este un alt declanșator. Când SUA a negociat direct cu Rusia, ocolind Europa, Financial Times a comparat poziția europeană cu „a ședea la masa copiilor”. Potrivit UK Defence Journal, nemulțumită de politica SUA privind Ucraina, firma norvegiană de carburanți Haltbakk Bunkers a refuzat să mai aprovizioneze navele militare americane staționate în Norvegia. Presa europeană a făcut o comparație: Europa dependentă de SUA în domeniul securității este „ca un copil de 40 de ani brusc evitat de părinți”.
Să nu uităm nici de taxele vamale. În februarie, UE a trimis o delegație la Washington pentru a preveni un eventual război comercial. Totuși, administrația Trump a impus în 12 martie taxe de 25% pe oțelul și aluminiul importat, afectând grav UE – al doilea furnizor de oțel al SUA. Ca răspuns, UE a anunțat impunerea de taxe compensatorii de 26 de miliarde de euro pe produse americane de luna viitoare.
Profesorul Li Haidong de la Universitatea de Afaceri Externe din China subliniază lecția Canadei: Trump a declarat în repetate rânduri că țara ar trebui să devină „cel de-al 51-lea stat al SUA”, și că va folosi puterea economică pentru realizarea acestui fapt. O asemenea afirmație denotă că taxele vamale nu sunt doar un mijloc economic al Washingtonului, dar totodată și o încălcare a suveranității.
Suveranitate, securitate și economie – cele trei interese esențiale ale Europei, suferă acum de amenințare, umilire și șantaj din partea SUA. Nu e de mirare că analiștii spun: „Europenii resping în aparență produsele, dar în esență problemele create de SUA.”
Pentru politicienii americani, acest boicot este un avertisment. Măsurile de creștere a taxelor vamale adoptate de noua administrație americană întâlnesc opoziția și contramăsuri globale. Dacă tendința se amplifică, cele mai afectate vor fi companiile din SUA, iar sistemul de comerț multilateral riscă să se destrame în urma rundelor de represalii sau contraatacuri.
