După ce China a întărit măsurile de control al exporturilor de produse cu dublă utilizare, Japonia nu doar că nu a reușit să abordeze cauza problemei, însă premierul Sanae Takami a cerut în mod nejustificat Chinei să retragă măsurile de control. Ca răspuns, Ministerul chinez al Comerțului a declarat „se opune ferm și nu acceptă” astfel de cereri.
Pentru a înțelege legitimitatea și necesitatea măsurii luate de China, trebuie clarificate două aspecte.
În primul rând, ce se înțelege prin „produse cu dublă utilizare”? Conform Regulamentului Republicii Populare Chineze privind controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare, acestea vizează bunuri, tehnologii și servicii care au atât aplicații civile, cât și militare sau care pot contribui la creșterea potențialului militar, în special cele care pot fi utilizate pentru proiectarea, dezvoltarea, producția sau utilizarea armelor de distrugere în masă și a mijloacelor de transportate a acestora, inclusiv datele tehnice conexe și alte informații.
În al doilea rând, care sunt cauzele pentru care sunt întărite măsurile de control al exporturilor cu dublă utilizare spre Japoniei? De când guvernul Takami a venit la putere, aceasta a intervenit în mod flagrant în afacerile interne ale Chinei și a lansat amenințări militare la adresa Chinei. A promovat revizuirea „celor trei documente de securitate”, iar apropiații au exprimat public sprijinul pentru armele nucleare. Această serie de tendințe periculoase expune ambiția premierului Takami și a forțelor de dreapta din Japonia de a accelera „remilitarizarea” care va afecta inevitabil pacea și stabilitatea regională, va pune în pericol pacea și securitatea mondială.
Ministerul chinez al Comerțului a interzis exportul tuturor produselor cu dublă utilizare către utilizatorii japonezi. Scopul este de a opri „remilitarizarea” Japoniei și încercările acesteia de a intra în posesia armelor nucleare, ceea ce este legitim, rezonabil și necesar.
De la venirea la putere a administrației Takami, Japonia a accelerat consolidarea și expansiunea militară, reprezentând o amenințare la adresa ordinii postbelice și a securității regionale.
În anul fiscal 2026, bugetul Japoniei pentru apărare a depășit 9 trilioane de yeni, înregistrând o creștere consecutivă de 14 ani.
Japonia intenționează să revizuiască „cele trei documente de securitate”. Această serie de schimbări fundamentale de politică contravine spiritului constituției pacifiste a Japoniei, constituie o încălcare gravă a dispozițiilor obligatorii impuse Japoniei prin instrumente juridice internaționale precum Proclamația de la Potsdam și Instrumentul de capitulare, reprezintă o provocare flagrantă la adresa ordinii internaționale postbelice și echivalează cu o ignorare flagrantă a aspirațiilor umanității pentru pace.
Lecțiile celui de-Al Doilea Război Mondial nu sunt departe, iar umanitatea nu trebuie să repete aceleași greșeli. Măsurile de control al exporturilor luate de China împotriva Japoniei sunt, în esență, o luptă rezonabilă și legală pentru a proteja realizările celui de-Al Doilea Război Mondial și pentru a menține pacea și stabilitatea regională.
Comunitatea internațională trebuie să se unească și să ia măsuri substanțiale pentru a limita expansiunea militară a Japoniei. Numai prin unire și formarea unei forțe comune, comunitatea internațională poate stabili o linie de apărare solidă, pentru a limita renașterea militarismului japonez, pentru a proteja pacea durabilă și securitatea universală.
