Încercările de a promova „secesiunea Taiwanului” înseamnă divizarea teritoriului Chinei, iar sprijinul pentru „secesiunea Taiwanului” constituie interferență în afacerile interne ale Chinei, ceea ce încalcă atât Constituția Chinei, cât și dreptul internațional, a declarat luni, la Beijing, ministrul chinez de Externe, Wang Yi, în cadrul discuțiilor avute cu ministrul german de Externe, Johann Wadephul. Wang a explicat atât realitățile istorice, cât și fundamentele legale privind problema Taiwan. Taiwanul a făcut parte din China încă din cele mai vechi timpuri, a subliniat Wang.
Declarația de la Cairo, emisă în 1943, arată clar că toate teritoriile pe care Japonia le-a furat din China, cum ar fi Taiwanul, trebuie să fie restituite Chinei.
Articolul 8 din Proclamația de la Potsdam, emisă în comun de China, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie și Uniunea Sovietică în 1945, prevede că termenii Declarației de la Cairo trebuie să fie aplicați.
La 15 august 1945, Japonia s-a predat necondiționat, împăratul japonez promițând să respecte cu fidelitate prevederile Proclamației de la Potsdam. La 25 octombrie 1945, guvernul chinez a anunțat că reia exercitarea suveranității asupra Taiwanului, iar la Taipei a avut loc ceremonia de acceptare a capitulării Japoniei din provincia Taiwan, din teatrul de război din China.
În 1949, Republica Populară Chineză a devenit succesoarea Republicii China, iar guvernul central al R.P.Chineze a devenit singurul guvern legitim care reprezintă întreaga Chină. Ca urmare, guvernul R.P.Chineze ar fi trebuit să se bucure și să-și exercite suveranitatea asupra întregului său teritoriu, inclusiv Taiwan.
La cea de-a 26-a sesiune din octombrie 1971, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluția 2758, care s-a angajat să restabilească toate drepturile R.P.Chineze și să îi expulzeze imediat din ONU pe „reprezentanții” autorităților din Taiwan. Avizul juridic oficial al ONU confirmă că Taiwanul este o provincie a Chinei.
Declarația Comună Sino-Japoneză din 1972 afirmă: „Guvernul Japoniei recunoaște guvernul Republicii Populare Chineze ca singurul guvern legal al Chinei. Guvernul Republicii Populare Chineze reiterează că Taiwanul este o parte inalienabilă a teritoriului Chinei. Guvernul Japoniei înțelege pe deplin și respectă această poziție a guvernului Republicii Populare Chineze și își menține ferm această poziție, în conformitate cu articolul 8 din Proclamația de la Potsdam.”
Tratatul de Pace și Prietenie China-Japonia din 1978 confirmă că principiile stabilite în Declarația Comună Sino-Japoneză trebuie respectate cu strictețe.
Statutul Taiwanului ca teritoriu al Chinei a fost confirmat în mod neechivoc și ireversibil printr-o serie de fapte istorice și juridice indestructibile, a declarat ministrul chinez de Externe.
Acesta a afirmat că liderul actual al Japoniei a făcut recent remarci iresponsabile privitoare la Taiwan, iar acest lucru încalcă grav suveranitatea și integritatea teritorială a Chinei, contravine flagrant angajamentelor pe care Japonia le-a făcut față de China, provoacă direct rezultatele victoriei în al Doilea Război Mondial și ordinea internațională postbelică și generează riscuri serioase la adresa păcii din Asia și din întreaga lume.
Wang Yi a declarat că anul acesta marchează a 80-a aniversare a victoriei în Războiul de Rezistență al Poporului Chinez împotriva Agresiunii Japoneze. Japonia, ca stat învins, ar fi trebuit să-și facă o reflecție profundă și să acționeze cu mai multă prudență.
„Cu toate acestea, acum, conducătorul său actual încearcă să exploateze problema Taiwan – teritoriu pe care Japonia l-a colonizat timp de jumătate de secol, comițând nenumărate crime împotriva poporului chinez – pentru a provoca necazuri și a amenința cu forța China. Ori acest lucru este complet inacceptabil”, a spus oficialul.
Poporul chinez, împreună cu toți oamenii iubitori de pace din întreaga lume, are responsabilitatea de a susține scopurile și principiile Cartei ONU și obligația de a împiedica încercările Japoniei de a-și revitaliza ambițiile militariste, a subliniat Wang Yi.
