Administrația SUA a anunțat acordarea unei asistențe militare suplimentare de 800 de milioane de dolari Ucrainei, inclusiv bombe cu dispersie de mare putere. Vestea a făcut ca tabăra occidentală să explodeze. Prim-ministrul Marii Britanii, Rishi Sunak, a declarat că Marea Britanie este parte la Convenția internațională de interzicere a bombelor cu dispersie și „nu încurajează utilizarea” acestor arme. Spania, Canada și alte țări și-au exprimat, de asemenea, opoziția.
Motivul pentru care bombele cu dispersie sunt atât de controversate este că sunt atât de letale. O bombă cu dispersie conține zeci sau chiar sute de submuniții, distribuția și acoperirea submunițiilor sunt complet incontrolabile, iar „rata de foc mut” a acestor submuniții este prea mare.
De ce? Nu este doar o problemă a calității producției, ci are mult de-a face și cu mediul de utilizare. De exemplu, dacă există pădure în zona țintă, există o mare probabilitate ca submuniția să atârne pe un copac înainte de a exploda. La fel, dacă zona țintă este nisipul moale, iarba densă, terenul agricol, siguranța submuniției poate fi, de asemenea, „dezactivată” fără a fi activată. Când vântul suflă din nou, „bomba neexplodată” cade la pământ din copac, sau fermierul dă peste ea în timp ce cultivă câmpul, sau pur și simplu o lovește în timp ce merge, putând declanșa siguranța și provoca tragedii.
În timpul Războiului din Vietnam, din 1964 până în 1973, SUA au aruncat un număr mare de bombe cu dispersie în sudul Vietnamului, în Laos și în estul Cambodgiei. Laos este țara cea mai afectată de bombele cu dispersie.
Ceea ce este și mai imoral este faptul că SUA au vopsit multe bombe cu dispersie în portocaliu, spunând că este convenabil pentru specialiștii în dezactivarea lor să le găsească în viitor, numind acțiunea lor un „comportament responsabil”. Dar, ca urmare, acele bile portocalii strălucitoare au atras copiii și adolescenții care au vrut să le utilizeze ca pe niște jucării, lucru care a dus la multe tragedii.
Când vine vorba de utilizarea bombelor cu dispersie, atitudinea SUA este ca și „întoarcerea unei clătite”. În 2008, administrația SUA și-a luat angajamentul de a se asigura că armata americană nu va mai folosi bombe cu dispersie și că toate bombele cu dispersie vor fi distruse. Cu toate acestea, munițiile trimise astăzi în Ucraina sunt bombe cu dispersie produse în urmă cu peste 40 de ani și „scoase de la naftalină” acum 15 ani.
În mod la fel de paradoxal, în urmă cu un an, secretarul de presă de atunci al Casei Albe, Jen Psaki, a declarat că utilizarea bombelor cu dispersie ar putea fi o crimă de război. Un an mai târziu, SUA erau cele vinovate. Cât valorează moralitatea în fața intereselor egoiste ale Americii?
Articol realizat de Radio China Internațional și CCTV
