Cine susține Rusia în agresiunea contra Ucrainei

O ploaie de condamnări și sancțiuni s-a abătut asupra Rusiei de la declanșarea, joia trecută, a acțiunii sale militare împotriva Ucrainei, poziții exprimate îndeosebi de către țările europene și Statele Unite. Presa internațională remarcă însă faptul că în chestiunea agresării Ucrainei, nu toată comunitatea internațională este unanimă în condamnarea cu claritate a Moscovei. Unii, dimpotrivă, au ales să afișeze deschis sprijinul lor față de Vladimir Putin. Agențiile de presă, presa internațională nu evită să-i prezinte pe cei ce au expus o astfel de atitudine față de încălcarea flagrantă a suveranității și teritoriului statului ucrainean.

Aliații istorici ai Rusiei, mai ales adversarii NATO și ai Statelor Unite, au exprimat în ultimele zile mesaje de susținere a politicii Moscovei în criza ucraineană.

Președintele sirian Bashar al-Assad a ”salutat” vineri, într-o convorbire telefonică cu Vladimir Putin, invadarea Ucrainei de către Rusia. Surprinzător, Assad a îndrăznit să susțină că ceea ce se petrece acum în Ucraina ”este o corectare a istoriei și o restabilire a echilibrului în ordinea internațională zdruncinată după dispariția Uniunii Sovietice”. În comunicatul sirian privind convorbirea cu liderul rus se subliniază că ”Siria este alături de Rusia, convinsă de valabilitatea poziției sale”. Assad s-a lansat în atacuri fără fundament la adresa NATO, considerând că a reacționa la extinderea Alianței ”este un drept al Rusiei”. Assad califică NATO drept un ”pericol mondial” și ”un instrument pentru punerea în aplicare a pozițiilor iresponsabile ale țărilor occidentale ce vizează destabilizarea lumii”.

Președintele Iranului, Ebrahim Raïssi, a atacat și el NATO, într-o convorbire prin telefon cu Vladimir Putin. Președintele iranian consideră expansiunea NATO ”un grav pericol pentru stabilitatea și securitatea țărilor independente din diverse regiuni”, iar premierul Hossein Amir-Abdollahian a afirmat într-o declarație că ”criza ucraineană își are rădăcinile în provocările NATO”. Mai nuanțat, șeful diplomației iraniene a susținut că ”războiul nu este o soluție” și a chemat la ”încetarea focului” în vederea găsirii ”unei soluții politice”.

Nicolas Maduro, președintele Venezuelei,l-a asigurat și el pe omologul său rus Vladimir Putin de sprijin în criza ucraineană. ”Venezuela este cu Putin, el este cu Rusia, cu cauzele curajoase și juste din lume”. Într-un comunicat dat publicității joi, chiar după lansarea atacului rus în Ucraina, Maduro și-a reafirmat sprijinul față de Rusia, condamnând ”violarea acordurilor de la Minsk de către NATO”, versiune lansată de însuși Putin. Maduro refuză să aplice sancțiunile contra Rusiei și a cerut totuși revenirea la diplomație pentru găsirea unei soluții de pace.

Complicitatea Belarus

Statele Unite, Canada, Australia și Uniunea Europeană au anunțat, în plus față de sancțiunile decise contra Rusiei, acțiuni împotriva Belarus, țară acuzată că a susținut și ajutat la invadarea Ucrainei de către Rusia, permițând trupelor ruse să utilizeze teritoriul acestei țări pentru intrarea în Ucraina și mai ales să se îndrepte spre Kiev.

China ”susține de fapt Rusia în soluționarea” conflictului

Comentatori politici occidentali relevă faptul că China s-a menținut, pentru moment, moderată în declarații, nedorind să se opună frontal Rusiei, țară prietenă, cu care Beijingul împărtășește idei comune, inclusiv opoziția față de extinderea NATO. Este cunoscută poziția președintelui Xi Jinping, care s-a pronunțat în favoarea unei soluții în criza ucraineană pe cale diplomatică. China s-a abținut la votul privind rezoluția Consiliului de Securitate al ONU ce condamnă agresarea Ucrainei de către Rusia și promovează o politică cel puţin ”stranie”. Este pentru ”respectarea suveranității și integrității teritoriale a tuturor țărilor”, dar concomitent se declară ”atașată respectării preocupărilor rezonabile în materie de securitate ale Rusiei”.

India, nicio poziție

Multe țări ale planetei nu și-au prezentat poziția față de conflictul din Ucraina, nefiind nici pro, nici contra Rusiei. India este o astfel de țară. Ea nu a condamnat clar invadarea Ucrainei, dar premierul indian Narendra Modi i-a cerut lui Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică de joi, ”încetarea imediată a violențelor”, fără a condamna cu fermitate invadarea Ucrainei. A lansat, și el, un apel la negocieri și dialog diplomatic. India, alături de China și Emiratele Arabe Unite, s-a abținut la votul rezoluției Consiliului de Securitate al ONU de condamnare a agresării Ucrainei.