Cele mai afectate domenii sunt: comerțul (476 companii), construcțiile (308 companii) și industria (195 companii)
Regiunile cu cele mai multe insolvențe sunt București (282 companii), Bihor (companii 143), Cluj (105 companii)
În primul trimestru al anului 2023 cinci proiecte de concordat preventiv pentru companii de impact, cu active de peste 1 milion euro, au fost admise de către instanțe.
1.644 de companii au intrat în insolvență în primul trimestru din 2023, număr similar cu primul trimestru din 2022 când au fost înregistrate 1.610 companii în insolvență. Dintre acestea, 23 (față de 17 în trimestrul 1 al 2022) sunt companii de impact, care cumulează peste 1.950 de angajați, înregistrează active imobilizate în valoare de peste 589 milioane lei și cifra de afaceri totală de 805 mil lei, arată analiza CITR, liderul pieței de insolvență și restructurare din România.
„Evoluția numărului de companii în insolvență va fi influențată strict de efectul pe care creșterea dobânzilor sau inflația le poate avea pe anumite tipuri de afaceri dacă nu intervine o schimbare profundă, fie în abordarea statului cu privire la datoriile fiscale, fie în modul în care băncile tratează situația creditelor. Vom vedea probabil o creștere a numărului de cereri de insolvență generate în principal de creșterea datoriilor și de presiunea generată de creditori pentru a-și recupera creanțele.” a spus Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
La nivel global, una din principalele soluții la provocările generate de pandemie și de problemele de pe piețele financiare s-a îndreptat în zona de credit fiscal și de creștere a facilităților fiscale în favoarea companiilor. Facilitățile acestea s-au manifestat, în primul rând, prin acumularea de datorii suplimentare, astfel încât problemele companiilor nu au fost rezolvate, ci doar amânate. Riscul principal pe care specialiștii CITR l-au observat este că, odată ce aceste facilități se diminuează sau chiar dispar, aceste companii se vor regăsi sub o mare presiune financiară, volumul de datorii acumulate fiind foarte greu de gestionat și imposibil de eșalonat pe termen scurt.
Cum arată piața de restructurare în 2023?
În primul trimestru al anului 2023 au fost admise de către instanță cinci proiecte de concordat preventiv pentru companii de impact, cu active de peste 1 milion euro.
„Dacă la începutul anului 2022 un număr semnificativ de companii de impact erau finanțabile, acestea și-au deteriorat poziția pe parcursul anului și au înregistrat datorii la ANAF care au crescut de la 264 de milioane de lei la în iunie 2022 la 786 de milioane de lei la finele anului. Aceste cifre reprezintă o creștere de 197%, în doar 6 luni. Soluția acestor companii este restructurarea. Putem spune că vedem o creștere a interesului pentru noile mecanisme de restructurare, cu precădere concordatul preventiv, care a existat și anterior în legislația noastră dar sub o formă mai puțin eficientă. Ne bucurăm că eforturile noastre de a face cunoscute soluțiile de restructurare în mediul de business dau roade”, a spus Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
Având în vedere inflația în creștere, ratele mai mari ale dobânzilor, incapacitatea de a refinanța creditele existente și de a face față scadențelor viitoare, companiile vor fi nevoite să apeleze la noile mecanisme de restructurare pentru a-și eficientiza activitatea sau chiar pentru a se salva.
Pe tot parcursul procesului de restructurare, antreprenorul rămâne în controlul afacerii sale și în plus are sprijinul specialistului în restructurare pentru crearea și implementarea măsurilor propuse prin planul de restructurare, care pot fi dintre cele mai relevante și variate.
