Clima, inegalitățile, creșterea economică în bernă, taxa GAFA, Iranul, războaiele, focul din Amazonia… un summit G7 sub tensiune are loc în aceste zile la Biarritz

Într-un oraș plasat sub o supraveghere fără precedent (13.200 de polițiști și jandarmi), Biarritz, are loc în aceste zile summitul G7, respectiv Grupul celor șapte state considerate a fi cele mai dezvoltate ale lumii (Statele Unite, Japonia, Germania, Regatul Unit, Franța, Canada și Italia). Meniul discuțiilor este vast, impus practic de Emmanuel Macron – Franța deținând în acest moment președinția Grupului – iar unele dosare riscă să provoace dispute aprinse.

De remarcat ampla participare la acest summit. În afara celor șapte state mai sus citate, Emmanuel Macron a invitat și alți șefi de stat: Burkina Faso, Senegal, Egipt, Ruanda – capabili să contribuie eficient la dezbaterile privind inegalitățile existente în prezent între statele lumii. Este prevăzută deja o sesiune de lucru consacrată parteneriatului dintre G7 și continentul african. În programul oficial al summitului se distinge un alt grup de țări invitate, considerate «mari democrații», precum și parteneri angajați în protejarea planetei și transformarea numerică. Este vorba de Africa de Sud, Australia, Chile și India – toți invitați personal de președintele Emmanuel Macron. În calitate de observator, Uniunea Europeană este reprezentată de Donald Tusk, președintele Consiliului European.

Trimisul special la Biarritz al publicației «Challenges» relatează, citând surse de la Elysée, că la acest summit sunt prezente, în total, circa 5.000 de persoane, din care aproape 2.000 sunt jurnaliști acreditați și 3.000 persoane legate de delegațiile țărilor membre ale grupului și ale țărilor și organizațiilor invitate.

O reînnoire a ambițiilor G7?

Această avalanșă de invitați, spun comentatori ai presei acreditate la summit, corespunde voinței lui Emmanuel Macron de a reînnoi, concomitent, atât formatul G7 cât și ambițiile, obiectivele grupului. Vom asista luni, 26 august la o sesiune ce va reuni membrii G7 și toți africanii și non-africanii invitați, pentru o dezbatere aplicată privind clima, biodiversitatea și oceanul. Este vorba, deci, de un G7 deschis și altora, mulţi punându-și deja întrebarea privind utilitatea acestui mic club în forma sa actuală. În context, este invocat un argument deloc de neglijat: La crearea G7, acum 70 de ani, țările membre reprezentau 70% din Produsul Intern Brut mondial. Astăzi ele nu mai reprezintă decât 40% din acest PIB mondial. În plus, țările G7 nu sunt locuite decât de 10% din populația planetei noastre. O evaluare evocată de mai mulți analiști, nu doar francezi.

Activitate intensă a președintelui Macron vizând finalizarea summitului cu rezultate palpabile

Observatorii politici din Paris, citați de RFI, au relevat «exercițiul de pedagogie» al preşedintelui Macron înaintea summitului. A organizat o întâlnire la Elysée cu presa și apoi sâmbătă, la ora 13,00 (ora locală) a apărut la posturile franceze de televiziune pentru o declarație transmisă de la Biarritz. Domnia sa a răspuns întrebărilor presei și a explicat concetățenilor săi mizele G7, marcând evident dorința de a schimba metoda în organizarea unor astfel de evenimente cu impact internațional deloc de neglijat, chiar dacă nu se soldează cu decizii concrete, nici măcar cu o declarație finală. Ziariștilor invitați la Elysée, Emmanuel Macron le-a făcut cunoscute temele asupra cărora el, personal, va insista la dezbaterile ce vor avea loc. Clima a devenit în ultimele zile o prioritate pentru președintele Macron, în legătură cu care a ajuns chiar la un schimb dur de replici cu președintele Braziliei, subiect urmat de acordurile comerciale în general, lupta împotriva inegalităților, criza iraniană, tensiunile dintre China și Statele Unite, securitatea în zona Sahel, protejarea oceanelor. O intensă activitate diplomatică a desfășurat de asemenea președintele Macron înaintea summitului, preocupat de ideea de a evita un final asemănător summitului precedent, din Canada, unde președintele Trump a refuzat să semneze documentul final. Mai întâi, la Paris, în zilele anterioare summitului, a primit o serie de oficialități din state interesate, implicate în dosarele de pe agenda summitului (Vladimir Putin, Boris Johnson, premierul Indiei, ministrul de Externe al Iranului, unii lideri africani). În chiar ziua începerii summitului, sâmbătă, înaintea ședinței de deschidere, Emmanuel Macron a luat dejunul cu președintele Donald Trump, fără a fi prezenți și alți oficiali. Evident, cu scopul de a tatona poziția președintelui american și a încerca să determine o abordare neconflictuală în cadrul dezbaterilor asupra unor dosare cum ar fi criza iraniană, cel privind clima, al incendiilor din Amazonia, prezența Rusiei în acest grup.

Nu puțini comentatori francezi care la posturile franceze de televiziune au comentat pe larg ampla activitate a președintelui Macron pentru ca summitul să se finalizeze cu rezultate și fără incidente la manifestațiile anti-mondializare, au opinat pentru o atitudine rezervată, fără iluzii prea mari, dată fiind deosebirea profundă existentă între interesele țărilor membre ale G7.