Economia globală a rezistat turbulențelor comerciale din prima jumătate a anului 2025, dar în trimestrele următoare se vor resimți efectele cu impact pe termen lung. Raportul Coface Risk Review analizează dinamica globală, concentrându-se pe creșterea riscurilor sociale și politice și pe provocările strategice cu care se confruntă țările din Golf.
În acest context, Coface a efectuat 5 modificări ale evaluărilor de țară (inclusiv 4 îmbunătățiri) și 16 modificări ale evaluărilor sectoriale (inclusiv 9 îmbunătățiri).
Tendințe cheie:
- Prognoza Coface privind creșterea globală: +2,6% în 2025, +2,4% în 2026
- +4%: creșterea insolvențelor corporative în economiile avansate în prima jumătate a anului 2025.
- Un nivel istoric al indicelui Coface de risc politic și social: 41,1% (+2,8 puncte procentuale față de media din perioada pre-pandemică)
- 70% din PIB-ul Golfului provine acum din sectorul non-petrolier (sfârșitul anului 2024).
Economia globală absoarbe șocul noilor tarife
După o vară marcată de acorduri comerciale și o creștere treptată a tarifelor americane, economia globală dă dovadă de o reziliență surprinzătoare. Rata medie a tarifelor americane se situează în prezent la aproximativ 18% (după ce a atins un maxim de 36% imediat după Ziua Eliberării), cu mult peste nivelul de 2,5% observat sub administrația Biden. Companiile au reușit să anticipeze, să se reorienteze și să absoarbă șocurile, iar economia SUA a fost susținută și de investiții puternice în inteligența artificială. Cu toate acestea, apar primele semne negative pentru activitate economică, ocuparea forței de muncă și inflație în SUA, prevestind un transfer gradual al efectelor negative ale măsurilor vamale asupra macroeconomiei.
Coface prognozează o creștere globală de +2,6% în 2025 – revizuită ușor în sus – urmată de +2,4% în 2026. SUA se mențin mai bine decât se aștepta pentru moment, datorită cererii interne, în timp ce China se așteaptă să continue să încetinească, iar creșterea zonei euro va rămâne lentă, în ciuda revenirii (minore) așteptate în Germania. Presiunile inflaționiste continuă să fie scăzute în contextul încetinirii globale și al scăderii prețurilor materiilor prime (energie și alimente), dar incertitudinea prevalează asupra profilului inflației în SUA , care se preconizează că va fi de aproximativ 4% la sfârșitul anului 2025 sau la începutul anului 2026. În ceea ce privește băncile centrale, Fed a reluat ciclul de reducere a ratelor dobânzilor în septembrie, în timp ce BCE și-a încheiat probabil ciclul – cu excepția unei deteriorări accentuate a activității – după ce a stabilit o rată a dobânzii la depozite de 2%.
La nivel regional, India a înregistrat o creștere remarcabilă de +7,6% în prima jumătate a anului), Polonia menține un ritm solid (+3,4%), în timp ce perspectivele Africii se îmbunătățesc (+4,1 % în 2025). Cu toate acestea, situația economică rămâne incertă, având în vedere riscurile de escaladare geopolitică și efectele înăspririi fiscale în țările în care a fost introdusă.
Creșterea numărului de insolvențe: Europa și Asia, în prima linie
Numărul insolvențelor a continuat să crească în 2025. Indicele global pentru economiile avansate a crescut cu 4% față de 2024, cu creșteri semnificative în Europa (+11%) și Asia-Pacific (+12%), în timp ce America de Nord rămâne stabilă. Deși scăderea ratelor dobânzilor și accesul mai ușor la credite ar trebui să aducă o oarecare ușurare în 2026, tendința actuală subliniază fragilitatea întreprinderilor care se confruntă cu costuri ridicate și o cerere incertă.
Riscuri politice și sociale: instabilitatea a devenit norma
Indicele Coface al riscului social și politic a atins un nivel istoric de 41,1%, depășind vârful pandemiei și stabilind riscul politic ca un parametru structural cheie al economiei globale.
Conflictele majore persistă, în timp ce tensiunile interne se intensifică, în special în Africa (Burkina Faso, Niger etc.), Pakistan și Liban. Statele Unite au înregistrat cea mai puternică creștere a acestui risc, care este legată de fragilitatea instituțională crescândă și de ascensiunea populismului. În Europa, Franța se confruntă cu o criză politică majoră și fără precedent. Contextul obligă companiile să fie din ce în ce mai vigilente și să își adapteze continuu strategiile.
Petrolul: Golful își reinventează puterea
Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG) continuă să fie una dintre cele mai dinamice regiuni, impulsionată de diversificarea economică accelerată: sectorul non-petrolier va reprezenta aproape 70% din PIB până la sfârșitul anului 2024. Creșterea GCC este estimată să atingă 3,8% în 2025 și 4% în 2026, susținută de cererea internă și de inițiativele publice (Vision 2030 în Arabia Saudită, printre altele).
Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită au atras fluxuri record de investiții străine directe (46 și, respectiv, 32 de miliarde de dolari în 2024) și își consolidează integrarea în lanțurile valorice globale. Cu toate acestea, dependența persistentă de hidrocarburi și scăderea prelungită a prețurilor petrolului ar slăbi bugetele și ar putea întârzia finalizarea mai multor proiecte majore.
