În contextul desfășurării alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European și Referendumul naţional, la sediul MAI a avut loc prima declarație de presă a purtătorului de cuvânt comisar-șef de poliție Monica Dajbog, transmite Ministerul Afacerilor Interne.
Redăm în continuare conținutul acesteia:
“ Vă mulțumim pentru prezența la această declarație de presă în care vă vom prezenta principalele prevederi legislative și atribuții ale structurilor MAI cu privire la Referendum și alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European.
Efectivele Ministerului Afacerilor Interne care pe parcursul nopții au asigurat paza celor 18.730 de secții de votare le-au predat cu sigiliile intacte, în această dimineață la ora 6, președinților birourilor electorale ale secțiilor de vot.
Secțiile de votare din țară au fost deschise la ora 7 și procesul de vot a început fără probleme.
Tot referitor la votul de astăzi, doresc să fac câteva precizări:
În cursul zilei de ieri, Ministerul Afacerilor Interne a sesizat Biroul Electoral Central cu privire la anumite situații care ar putea apărea pe parcursul desfășurării votului și care impun un mod unitar de consemnare în procesele verbale privind rezultatele votării. Este vorba de părăsirea localului de vot cu buletinul de vot, lăsarea buletinului de vot în cabina sau neintroducerea de către alegatori în urnele de vot a buletinelor de vot primite.
Acest tip de acțiuni care constituie încălcări ale legii ar putea afecta cheile de control utilizate pentru înregistrarea proceselor verbale privind rezultatele votării, sens în care Ministerul Afacerilor Interne a solicitat Biroului Electoral Central să analizeze și să stabilească o procedură unitară de urmat.
Prin răspunsul primit în această dimineață, Biroul Electoral Central nu a apreciat necesară adoptarea unei circulare în sensul aspectelor sesizate.
Permiteți-mi să trec în revistă câteva aspecte tehnice prevăzute de legislația electorală:
Cetățenii români pot vota la secțiile de votare la care sunt arondați cu domiciliul sau reședința, conform listelor electorale permanente.
Totuși, cetățenii care astăzi se află într-o altă localitate decât cea în care au domiciliul pot să voteze în localitatea în care se află la orice secție de votare.
Cu alte cuvinte, un alegător domiciliat în București care astăzi se află în București poate să voteze doar la secția de vot la care este arondat. Deci dacă locuiește în sectorul 1, nu poate merge să voteze la o secție de votare din alt sector, ci doar la secția din sectorul 1 la care este arondat. Daca însă alegatorul domiciliat în București se află astăzi într-o altă localitate poate vota la orice secție de vot din localitatea respectivă.
Pentru a putea vota cetățenii români trebuie să prezinte un act de identitate valabil. Vă reamintim că pentru a veni în sprijinul cetățenilor care doresc să voteze, dar nu au acte de identitate valabile, Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, cu sediul în București, lucrează și astăzi cu publicul. În plus, ca urmare a recomandării Direcției de profil din cadrul MAI, și serviciile publice comunitare pentru evidența persoanelor din Capitală și din județe eliberează azi documente de identitate, conform programului stabilit la nivel local.
Pot vota astăzi cetățenii români care au 18 ani împliniți, inclusiv cei 562 de români care au împlinit chiar astăzi această vârstă.
NU AU DREPT DE VOT debilii sau alienații mintal puși sub interdicție și nici persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.
La alegerile europarlamentare, pot vota și cetățenii din alt stat al Uniunii Europene care s-au înscris în listele speciale pentru a vota reprezentanții României în Parlamentul European. Evident, alegătorii din alte state UE nu vor putea vota la referendumul național.
Pentru asigurarea condițiilor necesare de legalitate și securitate a votului va fi utilizat Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.
Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca votul să decurgă în bune condiţii.
Președintele secției de vot conduce operaţiunile de votare și ia toate măsurile de ordine în localul secţiei de votare şi în jurul acestuia, în curte și la intrările în curte, precum şi pe străzi şi în pieţe publice până la o distanţă de 500 m.
În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de observatori, nicio altă persoană nu are voie să staţioneze în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru a vota.
Președintele secției de vot poate lua măsuri pentru ca alegătorii să nu stea în cabina de votare, mai mult timp decât este nevoie pentru a vota, în mod nejustificat.
Prezența oricărei alte persoane în cabina de vot, în afara celei care votează este interzisă.
Dacă însă, din motive bine întemeiate, constatate de către președintele secției de votare, alegătorul nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare o altă persoană pentru a-l ajuta. Aceasta nu poate fi din rândul membrilor biroului electoral al secției de votare sau din rândul observatorilor.
La ora 21:00, președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea localului secției de vot.
Alegătorii care la ora respectivă se află în localul secției pot să își exercite dreptul de vot.
Pentru păstrarea ordinii pe parcursul procesului de votare, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate solicita sprijinul efectivelor Ministerului Afacerilor Interne.
La nivelul Ministerului Afacerilor Interne au fost mobilizați peste 50.000 de angajați pentru îndeplinirea sarcinilor ce revin MAI pentru desfășurarea fără incidente a votului.
Pentru protecția secțiilor de votare și menținerea ordinii publice în zona secțiilor de vot au fost mobilizați aproximativ 37.000 de polițiști, jandarmi, pompieri și colegi de la alte structuri. Acestora li se adaugă 8.600 de angajați ai MAI care mențin ordinea publică la nivel național și 8.700 pregătiți pentru constituirea echipelor operative care vor soluționa sesizările de incidente electorale și pentru constituirea rezervelor de intervenție. La finalul votului, efectivele MAI vor asigura protecția transportului dosarelor întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare.
Anterior zilei votului, pentru a preveni situațiile de risc pentru cetățeni, pompierii au efectuat controale în scop preventiv în secțiile de vot și instruiri cu membrii birourilor electorale asupra modalităților practice de evacuare a persoanelor, precum și a materialelor și documentelor specifice procesului electoral.
În ceea ce privește ziua de astăzi, în competența de sancționare a efectivelor din cadrul Poliției, Jandarmeriei și Poliției de Frontieră se numără o serie de contravenții prevăzute de actele normative referitoare la alegerile europarlamentare și referendum.
Refuzul de a respecta dispozițiile președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în împrejurimi se sancționează cu amendă cuprinsă între 1.500 și 4.500 de lei.
Tot cu amendă cuprinsă între 1.500 și 4.500 de lei se pedepsește sfătuirea alegătorilor la sediul secțiilor de votare cum să voteze sau cum să nu voteze, precum și continuarea propagandei electorale. Prin continuarea propagandei electorale se înțelege afișarea, lansarea sau distribuirea de materiale electorale de orice tip, precum și difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice ori private sau prin intermediul unor vehicule special amenajate.
Polițiștii, jandarmii și polițiștii de frontieră vor sancționa cu amendă de până la 4.500 de lei persoanele care astăzi, în intervalul 7.00-21.00, comercializează sau consumă băuturi alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiilor de votare.
În ceea ce privește infracțiunile electorale prevăzute de Codul Penal, competența de cercetare revine poliției judiciare, sub supravegherea procurorului.
Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercițiu al dreptului de a vota sau de a fi votat se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Tot cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, plus interzicerea exercitării unor drepturi, se pedepsește oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze într-un anumit fel.
Persoana care votează fără a avea acest drept sau folosind un act de identitate nul ori fals sau un buletin de vot fals se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi. Aceeași pedeapsă poate fi aplicată persoanei care votează de două sau de mai multe ori sau introduce în urnă mai multe buletine de vot decât are dreptul.
Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepsește cu amendă, dar dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secției de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.
Vă reamintim că și tentativa la infracțiunile electorale se pedepsește.