Numeroase companii românești riscă amenzi și alte sancțiuni ca urmare a nerespectării legislației privind organizarea activității de audit intern, cerință devenită obligatorie începând cu exercițiul financiar 2018, sunt de părere consultanții TPA Romania, companie de top în Europa Centrală și de Est, specializată în audit, contabilitate, consultanță fiscală și consultanță juridică.
Deși legislația impune implementarea acestei funcții pentru entitățile ale căror situații financiare anuale sunt supuse auditului statutar, multe organizații încă nu se conformează, riscând astfel amenzi între 50.000 lei și 100.000 lei.
„Auditul intern este un „control de sănătate” al unei organizații. Auditorii interni verificâ dacă totul funcționează corect, identifică riscuri și propun soluții pentru îmbunătățiri, astfel încât compania să fie mai sigură și mai eficientă. Cu toate acestea o parte din companii nu se conformează. Unele dintre acestea datorită lipsei de informare, nu cunosc în totalitate obligațiile legale. Un alt aspect este cel referitor la costuri, multe firme percep auditul intern ca fiind o cheltuială deși este o investiție. Alt factor este lipsa specialiștilor sau a unei structuri dedicate”, explică Sorana Cernea, Managing Partner – TPA Romania.
Conform legislației în vigoare, companiile, indiferent de domeniul în care activează, sunt obligate să implementeze funcția de audit intern dacă, la data bilanțului, depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii: au active totale de 16 milioane lei, o cifră de afaceri netă de 32 de milioane lei și un număr mediu de 50 salariați. În plus, entitățile juridice de interes public, cum ar fi instituțiile de credit, societățile de asigurare și cele ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, au obligația de a organiza activitatea de audit intern, indiferent de îndeplinirea criteriilor menționate. În cazul în care nu se conformează, companiile pot primi amenzi de la 50.000 lei la 100.000 lei.
Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar (ASPAAS), care ar putea iniția controale în vederea urmăririi implementării acestor cerințe legislative, aflată în subordinea Ministerului Finanțelor, a cerut auditorilor financiari, începând cu anul 2024, să includă în rapoartele anuale detalii privind companiile care nu au implementat funcția obligatorie de audit intern.
„Până în momentul de față, amenzile aplicate de ASPAAS au avut un impact limitat. În sectoarele reglementate – bănci sau asigurări, de exemplu – amenzile au dus la creșterea conformării, dar, în alte sectoare, multe firme preferă să își asume riscul sancțiunilor decât să implementeze auditul intern. Asta probabil pentru că există percepția că auditul intern «caută greșeli», deși acesta caută soluții de îmbunătățire și emite recomandări de optimizare a proceselor companiei. Un audit intern bine structurat protejează firma pe termen lung, iar lipsa lui poate duce la fraude, pierderi financiare, sancțiuni și probleme legale”, explică Laura Colceriu, Manager Audit Intern, TPA Romania.
In practică, consultanții TPA Romania, au identificat la firmele mici si mijlocii anumite neconformități, precum lipsa unei structuri de audit intern, independența insuficientă a auditorilor interni, un plan de audit superficial sau inexistent, precum și neconformarea cu standardele profesionale. Principalele provocări întâmpinate de companii în implementarea funcției de audit intern sunt recrutarea și menținerea auditorilor interni calificați, integrarea funcției de auditul intern în cultura organizațională, costurile, dar și rezistența managementului și a angajaților la schimbare.
„Există percepția greșită că auditul «pedepsește», deși în fapt auditul intern sprijină compania. Angajații și managerii pot percepe auditul ca pe un control extern, nu ca pe un sprijin și de aceea ezită să aloce buget pentru această activitate. Neconformarea costă întotdeauna mai mult decât conformarea”, explică Sorana Cernea.
Ce pași ar trebui să urmeze o firmă pentru a institui în mod corect funcția de audit intern și a evita sancțiunile? În primul rând, să analizeze nevoia de audit intern. Este compania obligată prin lege? Iar dacă nu este obligată prin lege, trebuie să se întrebe dacă și cât de benefic este auditul intern pentru evaluarea managementului riscurilor. Apoi ar trebui să analizeze dacă ar fi mai bine să angajeze un auditor intern sau să externalizeze această funcție unei firme specializate. Ulterior ar trebui să definească obiectivele auditului intern, să stabilească un plan multianual de audit care să includă revizuirea și verificarea periodică a proceselor critice și, nu în ultimul rând, să asigure independența auditorilor, pentru că un auditor intern care raportează direct managementului poate fi la un moment dat influențat.
„Auditul intern ajută companiile să identifice și să reducă riscurile (fraudă, erori, procese ineficiente), optimizând costurile și eliminând pierderile financiare. Totodată, este un factor suport care contribuie la îmbunătățirea eficienței proceselor prin identificarea zonelor de optimizare. De asemenea, prin această structură se asigură conformarea cu reglementările legale și fiscale și se pot evita anumite sancțiuni. În plus, prin furnizarea unor informații și rapoarte obiective și bine documentate, auditul intern contribuie la îmbunătățirea procesului de luare a deciziilor strategice, protejarea reputației firmei prin prevenirea litigiilor și, nu în ultimul rând, la creșterea încrederii investitorilor și a partenerilor”, concluzionează Sorana Cernea.
