Studiu Deloitte
Noile cerințe de raportare fiscală, în sistem digital, implementate de autoritățile din statele din Europa Centrală, vor duce la eficientizarea controalelor, în următorii trei-cinci ani, estimează 75% dintre companii, dar vor oferi autorităților un acces sporit la situațiile financiare și contabile ale contribuabililor (62%), reiese din studiul , realizat în 15 țări din regiune, inclusiv România. În acest context, 69% dintre participanți spun că decizia de a investi în soluții digitale de administrare a taxelor este motivată, în principal, de necesitatea de a răspunde cerințelor tot mai mari din partea autorităților fiscale privind raportarea aferentă taxelor indirecte.
În același timp, 68% dintre participanți susțin că investițiile în tehnologie sunt dictate și de dorința de a-și îmbunătăți automatizarea proceselor de conformare fiscală și de a eficientiza procedura, astfel încât să elibereze resurse umane necesare în alte activități. Procentul este mult mai mare (peste 80%) în țările care au în curs de implementare reglementări ce implică schimbări majore în conformarea fiscală, precum Polonia și România, dar mai mic în Ungaria sau Cehia, unde nu au loc astfel de transformări.
Pe de altă parte, aproape jumătate dintre companii (45%) sunt îngrijorate de capacitatea lor de a-și adapta și actualiza sistemele interne suficient de rapid pentru a răspunde cerințelor de raportare în sistem digital, aflate într-o permanentă evoluție. În plus, faptul că datele solicitate de autorități diferă de la țară la țară (aferente raportării în timp real și facturării electronice, în Ungaria, România, Serbia și Polonia, raportării SAF-T în România, Polonia și Lituania sau cele care implică declararea vânzărilor și achizițiilor locale în Cehia, Ungaria și Slovacia) generează complicații suplimentare.
„Implementarea noilor sisteme de raportare presupune un efort semnificativ atât din partea autorităților, cât și a contribuabililor care se confruntă, cum reiese și din acest studiu, cu multiple provocări legate de complexitatea procedurilor și de costurile pe care le implică. Cu toate acestea, digitalizarea relației dintre contribuabili și autoritatea fiscală nu mai putea fi evitată, în actualul context economic global, în care volumul de date care trebuie raportate și apoi analizate crește exponențial, iar viteza de reacție este esențială în depistarea cazurilor de evaziune fiscală și în limitarea pierderilor generate de acest fenomen la bugetul de stat. În România, procesul este în derulare și este foarte important să fie încheiat cu succes, astfel încât datele colectate să fie analizate eficient, iar beneficiile – controale mai rare, mai rapide și mai puțin împovărătoare la contribuabilii corecți, respectiv încasări mai mari la bugetul de stat – să justifice efortul de conformare. În acest scop, este esențial ca și autoritatea fiscală să investească, la rândul ei, în echipamente informatice performante pentru a avea capacitatea să preia și să proceseze datele suficient de rapid pentru a obține efectele scontate”, a declarat Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România.
Conform raportului, pentru a permite autorităților un acces sporit la situațiile financiar-contabile, companiile trebuie să își integreze sistemele interne cu cele ale administrației fiscale. Cu toate acestea, 60% nu au în plan (sau doar iau în calcul) implementarea unor soluții ERP (Enterprise Resource Planning) de ultimă generație.
Jumătate dintre companiile participante la studiu susțin că lipsa timpului și a resurselor reprezintă principalele provocări în calea transformării digitale a funcției fiscale din organizația lor. În aceste condiții, o treime intenționează să externalizeze procese care nu sunt esențiale în strategia fiscală a companiei.
a fost realizat în primul trimestru al acestui an, pe baza unui sondaj la care au participat 125 de directori financiari sau responsabili cu raportările fiscale, din companii active în 15 țări din Europa Centrală, respectiv Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Kosovo, Letonia, Lituania, Polonia, România, Serbia, Slovenia și Slovacia.
