Astăzi ni se solicită pe piața muncii tot mai mult să ne dezvoltăm abilitățile de comunicare în lumea digitală și să fim capabili să operăm cu cât mai multe echipamente și programe digitale din zona social media sau din zona profesională (anumite programe software din domenii specifice de specializare). În multe situații, nu mai putem participa, de exemplu, la un interviu de angajare fără să știm să utilizăm calculatorul cu programele de bază de comunicare și calcul, și ni se solicită chiar și un nivel mediu spre avansat de cunoștințe de limbă engleză, multe din programe fiind dezvoltate în această limbă de circulație internațională.
Putem considera că acest fapt reprezintă o discriminare sau o oportunitate?
Ce putem face pentru a avansa ușor în carieră sau chiar să fim capabili să ne dezvoltăm și o afacere și să câștigăm clienți la nivel global, prin intermediul piețelor electronice, de exemplu?
Răspunsul la aceste întrebări poate fi unul complex, însă un prim pas îl poate reprezenta dezvoltarea competențelor digitale cu care putem opera, indiferent că alegem să fim angajați sau antreprenori. Iar acest aspect devine o necesitate, căci a patra revoluție industrială se întâmplă pentru toate companiile și întreaga societate. De asemenea, există patru tendințe-cheie mondiale care vor transforma locurile de muncă și cerințele pieței: puterea perturbatoare a social media, inteligența artificială și big data; creșterea dramatică a ratei schimbărilor tehnologice; interdependența informațională globală și viteza crescută a fluxurilor de informații și politici.
O definiție simplă asociată competențelor digitale se referă, de fapt, la una dintre cele opt competențe cheie definite de Parlamentul European și punctează abilitatea de a utiliza sigur diverse game de tehnologii digitale pentru a obține informații, pentru comunicare și soluționarea problemelor de bază în toate aspectele vieții. Aici avem în vedere cinci aptitudini care formează competențele digitale: procesare de informații, creare de conținut, comunicare, rezolvarea de probleme și securitate.
În timpul pandemiei de COVID-19, statele membre au înregistrat progrese în eforturile lor de digitalizare, dar încă depun eforturi pentru a elimina punctele slabe în ceea ce privește competențele digitale ale populației, transformarea digitală a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și introducerea rețelelor 5G avansate.
Conform datelor disponibile în 2022, Uniunea Europeană anunța punerea la dispoziție de resurse semnificative către statele membre, pentru a sprijini transformarea digitală prin alocarea a 127 de miliarde EUR către reformele și investițiile în domeniul digital prin planurile naționale de redresare și reziliență. Aceasta reprezintă o oportunitate fără precedent de a accelera digitalizarea, de a spori reziliența Uniunii și de a reduce dependențele externe, atât prin reforme, cât și prin investiții.
Deși avem o viteză mare a internetului, mulți angajați în industria IT & outsoursing și acces la diverse tehnologii digitale, conform Indicelui economiei și societății digitale (DESI) din anul 2022, România se află pe locul 27 din 27 din Uniunea Europeană. Performanța digitală a României are încă nevoie să înregistreze progrese considerabile.
Rapoartele de țară subliniază modul în care se descurcă fiecare stat membru în ceea ce privește punctele cardinale digitale: competențe digitale, infrastructuri digitale, digitalizarea întreprinderilor și digitalizarea serviciilor publice, iar România are încă de învățat de la țările poziționate pe locurile fruntașe.
Sursa: Comisia Europeană, 2022 (https://digital-strategy.ec.europa.eu/ro/policies/desi)
România are rezultate relativ bune în ceea ce privește conectivitatea, aceasta reprezentând dimensiunea pentru care obține cel mai bun punctaj. Proporția utilizării serviciilor de acoperire de bandă largă fixă de cel puțin 100 Mbps (57 %) și prin rețelele fixe de foarte mare capacitate (87 %) depășește media UE. Acest lucru este, de asemenea, important având în vedere obiectivul deceniului digital de acoperire în proporție de 100 % a tuturor gospodăriilor prin rețelele de gigabiți până în 2030.
Cu toate acestea, performanțele țării în ceea ce privește integrarea tehnologiilor digitale și a serviciilor publice digitale sunt slabe în comparație cu cele ale celorlalte state membre ale UE. Ponderea IMM-urilor care au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală (22 %) și procentajul întreprinderilor care fac schimb electronic de informații (17 %) sunt cele mai scăzute din UE. Nivelul scăzut de digitalizare și progresele relativ lente împiedică economia României să profite pe deplin de oportunitățile oferite de tehnologiile digitale. Această situație este agravată și mai mult de nivelul foarte scăzut al serviciilor publice digitale, atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi.
Conform rapoartelor statistice oferite de Comisia Europeană, România a rămas, în 2022, în urmă în ceea ce privește o serie de indicatori ai dimensiunii capitalului uman, cu un nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază în comparație cu media UE, dar își menține o poziție bună în ceea ce privește proporția femeilor specialiste în domeniul TIC din forța de muncă (locul II, cu un procent de 35,8% din totalul femeilor activ implicate în piața muncii) și în ceea ce privește numărul absolvenților în domeniul TIC (locul IV din UE). Institutul Național de Statistică (INS) a raportat pentru 2021-2022 un total de 554.000 de studenți la nivel de studii de licență, master și doctorat. Dintre aceștia, 55,54% erau de sex feminin. Dintre aceștia însă, doar 2% reprezintă efectiv absolvenți de studii superioare și postuniversitare din domeniul TIC.
O schimbare semnificativă a ritmului de pregătire a României în ceea ce privește competențele digitale este esențială, pentru ca UE să atingă obiectivul deceniului digital privind competențele digitale de bază și specialiștii în domeniul TIC.
În același timp, peste un sfert dintre adulții din România (27,7%) au participat, în 2022, la programe de educație formală sau non-formală, potrivit datelor raportate de INS. Acest lucru este încurajator, căci participarea adulților la educație și formare este una dintre țintele-cheie stabilite în privința educației la nivel european, pentru 2030.
În anul 2023, în România, s-a desfășurat o serie de programe de instruire pe competențe digitale de bază sau avansate, derulate prin fonduri europene. Dintre acestea, proiectul DIGIX derulat de Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR), a oferit zeci de cursuri de pregătire relevantă și actualizată pe competențe digitale de bază și avansate, pentru +325 de români și a sprijinit +200 de întreprinderi pentru dezvoltarea competențelor digitale ale angajaților acestora.
Prin proiectul DIGIX, UGIR a ajutat firmele private să ofere salariaților competențe digitale, potrivite pentru implementarea tehnologiilor avansate și digitalizare. Perioada de implementare a fost din 19.09.2022 până la finele anului 2023. Obiectivul prioritar a fost susţinerea întreprinderilor din sectoarele cu potențial competitiv în adaptarea la noile evoluţii tehnologice, în urmărirea dezvoltării prin inovare, prin formarea de competențe din sfera TIC pentru capitalul lor uman.
Regiunile vizate au fost Nord-Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud-Vest Oltenia. În aceste zone au fost organizate evenimente de informare pentru +330 participanți, dintre care 235 au fost parte a grupului țintă eligibil conform proiect.
Pe baza înscrierilor, UGIR a oferit posibilitatea organizării de cursuri de competențe digitale de bază (utilizarea calculatorului si a internetului, a sistemelor de operare, servicii digitale și rețele sociale, prelucrare și gestionare documente electronice, introducere în securitatea informatică) și cursuri de competențe digitale avansate pentru specialiști în IT (sociale media marketing, dezvoltare aplicații pe mobil sau aplicații informatice pentru gestiune procese, programare web și programare Java, C#, Python etc, machine learning, blockchain, virtual reality, cybesecurity etc, aplicații market store și e -commerce, gestiune baze de date, management documente, tehnologii Icloud, etc).
Valoare totală proiect 4.769.716,31 lei, din care valoarea cofinanțării UE a fost de 4.054.258,86 lei. Partenerii în implementarea proiectului: UGIR, Asociația pentru Dezvoltare Durabilă și CECCAR. Cod SMIS proiect: 142634.
Proiectul DIGIX- pentru reușita companiilor și a angajaților în era digitală.
Companii competitive și prospere pentru dezvoltarea reală a economiei românești.
Detalii despre rezultatele proiectului: www.ugirform.ugir.ro
