Locuitorii unora dintre orașele României, puține la număr de altfel, se pot considera norocoși pentru că se pot bucura de facilități diverse în apropierea locuinței lor. Sunt câțiva primari care au înțeles că nu trebuie să traversezi un oraș întreg ca să ai acces la școli și grădinițe, la magazine, saloane de înfrumusețare sau cultură și au început să gândească cum pot facilita accesul cetățenilor la toate acestea în proximitatea locuinței lor.
De asemenea, dezvoltatorii imobiliari gândesc toate aceste facilități în cadrul ansamblurilor de locuințe pe care le construiesc. Conceptul prin care avem „orașul la 15 minute distanță” vine cu beneficii reale de reducerea a poluării pentru că în acest mod, poate fi evitat transportul în comun și folosirea mașinii și pot fi înlocuite cu biciclete, trotinete sau chiar mers pe jos. Către o astfel de direcție trebuie să se îndrepte proiectele pentru dezvoltarea orașelor, care să pună oamenii în centrul tuturor transformărilor urbane.
Soluțiile de mobilitate trebuie regîndite așa încât să fie durabile și prietenoase cu mediu, iar orașul să fie redat în mare parte pietonilor și bicicliştilor prin construirea de reţele de piste de biciclete realizate corect și coerent.
Pistele de biciclete corect realizate încep să devina o realitate, dar multe dintre acestea sunt construite fără a avea la bază un concept de conectare a principalelor obiective, ci mai degrabă sunt realizate pentru că “așa ne solicită Uniunea Europeană”. Clujul a făcut pași importanți în acest sens, având o rețea de piste de biciclete care respecta normativele și care pot contribui în mod serios la reducerea poluării.
O bună parte dintre conducătorii urbelor din România încă sunt tributari spațiilor de parcare în detrimentul soluțiilor alternative de mobilitate nepoluante. Pandemia poate fi privită și ca o oportunitate de a da un “restart mobilității urbane”. Ce distanțare fizică este mai eficace în cazul mobilității decât deplasarea cu bicicleta/trotineta sau tranzitul pietonal? Orașul în care soluţiile de mobilitate facilitează accesul în 15 minute la orice colț din oraș a fost dezvoltat la Universitatea Sorbona de profesorul Carlos Moreno.
Radu Dragomir, CEO Urban Scope, unul dintre cei mai mari consultanți în mobilitate urbană, spune că: „Toate proiectele de mobilitate urbană promovate de municipalități, trebuie să țină cont de principiile Strategiei Europene de Mobilitate Durabilă și Inteligentă pentru a asigura convergența cu cerințele Uniunii Europene. În același timp, trebuie să ne asigurăm că implementăm soluții ce utilizează ultimele dezvoltări tehnologice și să avem în vedere faptul că vom obține și finanțarea nerambursabilă atât de necesară pentru astfel de proiecte, vitale pentru dezvoltarea zonelor urbane din România. Avem o echipă care se implică activ în promovarea noilor concepte de mobilitate urbană, astfel că în cazul tuturor Planurilor de Mobilitate Urbană pe care le dezvoltăm pentru municipalități testăm în modelele de transport concepte de mobilitate urbană de reducere a poluarii, inclusiv conceptul “15 minutes City”. Ca urmare, Urban Scope are în plan atragerea a 600 milioane euro, din fonduri europene nerambursabile, în cadrul strategiei de dezvoltare pentru linia de business Mobilitate Urbană, pentru perioada 2021-2027, și de 1 miliard de euro la nivelul tuturor liniilor de finanţare active.”
Poluarea rămâne o problema reală în România și are un impact major asupra vieții de zi cu zi, fie că o conștientizăm sau nu. Din această cauză, peste 400.000 de persoane mor anual în Uniunea Europeană, cea mai grava situație este la noi în țară, unde fiecare al cincilea deces poate avea ca drept cauze colaterale poluare excesivă. Mai grav, avem în procedură de infringement 9 orașe din România, unde indicii pentru calitatea aerului depășesc de câteva ori limitele maxime admise.
Transformarea zonelor urbane pentru oameni, nu pentru mașini
Administratorii principalelor orașe din România sunt cei mai importanți actori pentru reducerea poluării, iar viziunea lor de dezvoltare a orașului trebuie să conțină în mod obligatoriu transformarea spațiilor urbane în zone pentru oameni și nu pentru mașini.
„Sper să fie cât mai aproape momentul în care o să vedem primarii marilor orașe, la fel ca în Europa, declarând că au ca obiective la nivelul unui mandat: reducerea a 10.000 de locuri de parcare și transformarea acestora în piste de biciclete și spații verzi, parcuri; electrificarea întregii flote de transport public; construirea a cel puțin un coridor principal de mobilitate sustenabilă; extinderea zonelor pietonale cu cel putin 20.000mp și alte obiective similare”, spune Radu Dragomir.
Mobilitatea ca serviciu este o soluție, de asemenea importantă, de reducere a poluarii masive, punerea în comun a vehiculelor de orice fel, utilizarea lor în mod partajat este o soluție care poate fi adoptată cu resurse minime de investiții. Care va fi primul oraș din România care va adopta acest concept va beneficia de reale avantaje, de la creșterea calității aerului, un oraș mai accesibil, o populație mai sănătoasă și o creștere sustenabilă a calității vieții pe termen lung.
