Studiu EY
- Consiliile de administrație trebuie să fie mai implicate și să aibă o atitudine critică în privința sustenabilității
- Sub 10% dintre președinții și membrii neexecutivi din consiliile de administrație s-au declarat pe deplin mulțumiți de motivația comercială a companiilor lor în privința ESG
- Sunt necesare abordări mai curajoase în adoptarea reglementărilor și guvernanței AI
Lipsa de acțiuni strategice clare în privința sustenabilității ar putea costa scump companiile, pe măsură ce decidenții politici adoptă măsuri tot mai severe pentru gestionarea crizelor de sustenabilitate, precum colapsul unor ecosisteme și deficitul de resurse. Aceasta este principala concluzie a studiului EY Sustainable Value care a chestionat 200 de membri de board, CEO și directori executivi din 25 de sectoare de activitate din 15 țări europene.
Julie Linn Teigland, EY EMEIA Area Managing Partner, a declarat: „Consiliile de administrație au un rol esențial în a pune accentul pe sustenabilitate și trebuie să fie vocale și să își ajute companiile să adopte activitățile sustenabile ca pe un imperativ absolut. Asistăm la o relaxare a angajamentului companiilor, atunci când vine vorba de sustenabilitate, iar consiliile de administrație au datoria să contribuie la consolidarea unei culturi de business în care sustenabilitatea să fie văzută ca o misiune primordială”.
Integrarea sustenabilității ca prioritate de business crucială
Studiul arată că angajamentul companiilor față de sustenabilitate slăbește. Datele ediției 2023 a studiului EY Sustainable Value Study au arătat că, în medie, anul vizat pentru îndeplinirea obiectivelor climatice a devenit 2050, față de 2036 menționat anul trecut.
Conform studiului, companiile europene nu promovează sustenabilitatea ca sursă de diferențiere și de creștere, iar multe dintre ele nu caută să materializeze oportunități transformatoare care să pună accentul pe noi inițiative, produse sau servicii în domeniul sustenabilității.
Studiul a constatat că marea majoritate a companiilor nu dispun de o analiză economică solidă, care să arate cum va fi stimulată activitatea comercială de prioritățile din domeniul sustenabilității, de exemplu obiectivul „zero emisii nete”. Doar 24% dintre respondenți au declarat că au o viziune strategică clară asupra modului în care abordarea priorităților de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) va contribui la crearea de valoare pentru business. Membrii neexecutivi și președinții consiliilor de administrație sunt cu predilecție sceptici în ceea ce privește motivația comercială a sustenabilității, doar 8% declarându-se pe deplin mulțumiți, ceea ce indică un decalaj semnificativ între viziunea consiliilor de administrație și viziunea restului companiei.
Este necesară o abordare mai curajoasă în materie de reglementări
Consiliile de administrație ar trebui să insiste pentru o abordare strategică mai ambițioasă a agendei politice și de reglementare, atunci când aceasta poate fi transformată într-un avantaj competitiv.
Încurajator este faptul că aproape toate organizațiile intervievate fac schimbări, ca reacție la Directiva UE privind diligența necesară în materie de sustenabilitate a întreprinderilor (CSDDD) și la Directiva privind raportarea de sustenabilitate (CSRD), cu abordări care vizează fie optimizarea capacității lor, fie o transformare fundamentală. Cu toate acestea, mai puțin de jumătate dintre companii au declarat că au adoptat o abordare îndrăzneață, „transformatoare” în raport cu CSDDD și CSRD (48% și, respectiv, 40%).
În ceea ce privește Pactul Ecologic European, studiul a constatat că organizațile care au capacități de guvernanță mai bune în materie de sustenabilitate au făcut mai multe progrese. Totuși, doar 40% dintre respondenți consideră că au înțeles cum să acceseze finanțarea și stimulentele prin intermediul acestei inițiative.
Potrivit raportului, companiile care adoptă o abordare mai îndrăzneață în ceea ce privește reglementările vor fi mai bine poziționate pentru a-și transforma obiectivele climatice în fapte, pentru a reduce riscul de „greenwashing” și pentru a-și îmbunătăți accesul la sursele de finanțare „ecologică”. În același timp, organizațiile mai ambițioase vor fi mai bine poziționate pentru a oferi investitorilor și piețelor financiare o argumentație convingătoare privind modul în care sustenabilitatea va aduce valoare economică, creând un impact pozitiv asupra valorii companiei.
Inteligența artificială ca vector al transformării durabile
Inteligența artificială (IA) are potențialul de a fi un vector important al transformării durabile, dar necesită o guvernanță tehnologică eficientă și responsabilă pentru a acumula încredere din partea actorilor interesați.
În timp ce majoritatea companiilor raportează „progrese inițiale” în guvernanța IA, sunt puține cele care au reușit să facă pași înainte și care au o abordare robustă deja implementată. Doar o treime (33%) dintre respondenți au declarat că dispun de un cadru de guvernanță pentru utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale, în timp ce un procent îngrijorător de 21% dintre respondenți au declarat că „nu au inițiat” încă această activitate esențială.
În contextul în care evoluțiile în domeniul inteligenței artificiale, în special în ceea ce privește inteligența artificială generativă (genAI), au loc extrem de rapid, este important ca o companie să continue să își dezvolte în paralel guvernanța tehnologică. Potrivit raportului, o abordare proactivă a guvernanței oferă avantaje semnificative în ceea ce privește deblocarea valorii economice.
