În plină campanie electorală, tema sănătății și securității alimentare ia avânt. 89% dintre românii cu drept de vot afirmă că nu vor să consume alimente produse cu pesticide și nu vor ca fermierii români să folosească pesticide interzise în UE

Un sondaj național de opinie realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) în perioada 3 – 10 aprilie 2025 relevă o opoziție clară și masivă a populației cu drept de vot față de utilizarea pesticidelor periculoase în agricultură.

Întrebarea 1: Sunteți de acord să consumați produse alimentare ce provin din culturi tratate cu pesticide? – ^{NU (89%) DA (4%)} Nu știu (7%)

Întrebarea 2: Credeți că fermierii din România trebuie să folosească pesticide interzise în Uniunea Europeană ca de exemplu Neonicotinoide? – ^{NU (89%) DA (2%) Nu știu (9%)}

Acest mesaj devine cu atât mai important în contextul actual al campaniei electorale. Este momentul ca partidele politice și candidații la alegerile pentru Președinție să își exprime public angajamentele privind interzicerea pesticidelor periculoase și să arate clar că respectă statul de drept și opinia majorității covârșitoare a cetățenilor. Sondajul relevă o așteptare clară din partea populației: vocea alegătorilor trebuie să fie o forță de decizie, nu doar o formalitate ignorată între scrutine.

Ruralul, mai vocal decât urbanul. Contrar narațiunii promovate de unele voci din sectorul agro- industrial, opoziția față de folosirea pesticidelor interzise este chiar mai pronunțată în rândul populației din mediul rural decât în mediul urban, ceea ce indică o conștientizare ridicată a riscurilor directe asupra sănătății și mediului din partea țăranilor, apicultorilor, muncitorilor agricoli, micilor fermieri și familiilor din sate. Cei care trăiesc în proximitatea terenurilor agricole înțeleg și resimt pericolele reale ale expunerii continue la substanțe toxice.

Contextul juridic: un precedent istoric în justiție în România. Pe 18 martie 2025, Curtea de Apel Cluj a emis sentința civilă nr. 131/2025 care suspendă autorizațiile emise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru utilizarea neonicotinoidelor – substanțe interzise în UE. Această decizie a Curții de Apel Cluj este executorie. Reamintim că această decizie se bazează pe 3 Regulamente UE de interzicere a neonicotinoidelor (2018/783, 2018/784 și 2018/785) și o hotărâre aCurțiiEuropenedeJustiție care confirmă că derogările pentru autorizații ale neonicotinoidelor sunt interzise în UE.

Ce s-a întâmplat de atunci?

Recurs.MADR și cei care dețin implicați în afaceri în industria chimicalelor, au depus recurs la Înalta CurtedeCasație și Justiție, iar termenul de judecată este în curs de stabilire.

O manevră periculoasă și neobișnuită: încercarea de suspendare a efectelor sentinței Curții de Apel Cluj. În pofida hotărârii executorii a Curții de Apel Cluj, în paralel cu acțiunea de recurs, Ministerul Agriculturii, împreună cu entități private, a cerut suspendarea efectelor sentinței Curții de Apel Cluj, solicitând permisiunea pentru însămânțarea a 3milioane de hectare cu semințe de porumb și floarea-soarelui tratate cu neonicotinoidelei legale. Cererea a fost adresată tot Înaltei Curți de Casație și Justiție și va fi analizată în regim de urgență pe 29 aprilie 2025.

Există soluții. Facem apel către toți cei implicați și interesați, să-și asume tranziția către pesticide legale și / sau Agroecologie. Înțelegem dilema fermierilor mari, care au fost îndrumați greșit și nu s-au pregătit pentru tranziția de la neonicotinoide la alternative legale, vreme de 12 ani în care au fost acordate derogări din partea MADR, ignorând cererile repetate ale apicultorilor și țăranilor de intrare în legalitate. Situația întreținută abuziv ani la rând prin derogări sistematice, nu avea cum să continue la nesfârșit. Instituțiile publice trebuie să apere statul de drept și interesul public. Salutăm nenumăratele demersuri din partea fermierilor și industriei chimice care promovează deja pe piață produse alternative. Există soluții binecunoscute în conceptul de management integrat al dăunătorilor (IPM) pentru diminuarea efectelor Tanymecus dilaticollis, sau Agriotes spp.

Europa este cu ochii pe România. Modul în care autoritățile române vor gestiona această situație va avea ecouri nu doar interne, ci și la Bruxelles. Este timpul ca vocea cetățenilor să fie ascultată, iar justiția să fie respectată.

Ramona Duminicioiu, președinta Eco Ruralis: „Milioane de țărani din România nu au fost niciodată consultați și nu au cerut niciodată derogări pentru pesticide ilegale. Deciziile privind agricultura, pesticidele și securitatea alimentară trebuie luate transparent, cu participarea cetățenilor consumatori, a țăranilor și micilor fermieri care reprezintă majoritatea covârșitoare a producătorilor agricoli.”

Constantin Dobrescu, vicepreședinte ROMAPIS: „Considerăm regretabil refuzul MADR de a intra în normalitatea europeană de renunțare la cele mai toxice insecticide existente la acest moment, fiind unica instituție dintr-un stat membru UE care emite derogări pentru folosirea neonicotinoidelor, ca apoi să persiste pe această cale refuzând cu obstinație să accepte hotărârea unei instanțe de judecată de suspendare a lor. România trebuie să înceteze aceste practici care compromit ecosisteme întregi și să protejeze apicultura, biodiversitatea și sănătatea publică.”

Mulțumiri speciale. Eco Ruralis și ROMAPIS îi mulțumesc avocatului Dumitru Dobrev pentru profesionalismul și implicarea exemplară în acest proces.