Caută pe site
Publică anunț în ziar
curierul-national-logo Logo-Curierul-National-Blck
Publică anunț în ziar
  • Actualitate
  • Economie
    • Agricultură
    • Asigurări
    • Auto
    • Companii
    • Construcții
    • Energie
    • Finanțe și Bănci
    • Fiscalitate
    • HR
    • Imobiliare
    • IT
    • Retail
    • Transporturi
    • Turism
  • Extern
  • Politic
  • Cultură și Educație
  • Sport
  • Opinii
Reading: Contextul ca determinare a cuvântului
Distribuie
Curierul NationalCurierul National
Search
  • Actualitate
  • Economie
  • Extern
  • Opinii
  • Politic
  • Sport
  • Salvate
  • PUBLICAȚIA
    • Despre noi / Contact
    • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Redacția
Have an existing account? Sign In
Follow
Cultură și Educație

Contextul ca determinare a cuvântului

Contributor
Autor Contributor
Publicat 16 februarie 2025
Distribuie

Al.Florin ŢENE

Pentru a ne face să înţelegem această determinare Al.Rosetti scria ”Cuvântul, nu există decât prin context şi nu e nimic prin el însuşi. Contextul determină sensul cuvântului există “.( Filosofia cuvântului, Editura Fundaţiilor, 1946, p.70). Noţiunea de context a fost abordată atât de Ch.Bally în “ Traite de stylistique francaise, I, p.116“, cât şi de Alf Sommerfelt în “La langue et la societe.Caracteres sociaux d`une langue de type archaique, Oslo, 1938, p.125 “, care văd în studiul contextului o axiomă a semanticii şi lexicografiei modern. Desprinderea cuvântului dintr-o frază sau propoziţie care-I determină sensurile particulare în funcţie de intenţia vorbitorului nu e posibilă decât atunci când cercetarea îşi propune să facă abstracţie de vorbirea individual ( la parole), rămânând doar la consideraţiile de ordin theoretic menite să dezvăluie trăsăturile generale ale limbii ( la langue), ca system de semen, şi în consecinţă ale cuvântului privit ca unitate fundamental a limbii.

În limba literară, în limba poetică şi cea jurnalistică, dar şi în vorbirea uzuală, situaţia este alta, deoarece cuvântul izolat are sens diferit de sensul pe care îl capătă în frază, aceasta constituind mediul natural al cuvântului. Această observaţie o face şi Al.Rosetti în “Despre unele problem ale limbii literare, Bucureşti, E.S.P.L.A, 1955, p. 10 “.”Orice cuvânt poate evoca întotdeauna ceea ce susceptibil să-i fie asociat într-un fel sau altul “, afirmaţia aceasta făcută de F.de Saussure în “Cours de linguistique generale, p.174 “, presupune raportarea cuvântului la alţi factori sau la un ansamblu apt să provoace astfel de asocieri. Acest ansamblu poate fi o sintagmă, un anunţ sau o frază. În atenţia lingvistului, unitatea ultimă pe care el o socoteşte, pe bună dreptate, şi de care se ocupă este fraza. Aceasta fiind, cum o caracterizează A. Martinet, cel mai mic segment în stare să reprezinte perfect şi integral vorbirea ( le discours), aşa cum analizează în ”Reflexions sur la phrase, în Language and Society, Melanges Jansen, Copenhague, 1961, p. 113 “. Această lingvistică a discursului a purtat mult timp un nume glorios, acela de retorică, însă datorită unui vid istoric ea a trecut de partea artelor frumoase şi acestea, separându-se de studiul limbii, a fost necesar ca problema să fie reluată. În prezent, linvistica a discursului, având o nouă haină, nu este dezvoltată, dar ea este postulată de către lingviştii: Z.S.Harris, N. Ruwet, etc.

Studierea contextului urmăreşte implicaţiile lingvistice care depăşesc unităţile gramaticale. Ea îşi găseşte aplicarea în analiza structurii stilistice a textului literar, cum a procedat Tudor Vianu în „ Contexte legate şi nelegate din punct de vedere stylistic, în Problema metaforei…, p. 151“ , care sublinia prin semnalare că astfel de cercetări au fost până acum, în general, neglijate. Raporturile dintre dintre limbaj şi context, examinate din punct de vedere lingvistic şi fundamentate pe experiment, au fost studiate în anii din urmă de Tatiana Slama-Cazacu în lucrarea „ Limbaj şi context, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1959“, unde se găsesc şi nenumărate sugestii utile pentru cercetătorul funcţiei stilistice a contestului.

Pentru a înţelege mai bine trebuie să facem deosebirea între contextul gramatical şi contextul stilistic.

Analiza gramaticală a unui text este supusă regulilor categoriilor lingvistice dintr-o anumită structură, limitată, a comunicării verbale. Ea ţine seama de felul general în care se realizează raporturile dintre gândire şi formele ei de exprimare lingvistică. Având ca scop descrierea sistemului limbii şi clasificarea faptelor ei potrivit categoriilor lingvistice, analiza gramaticală are ca obiect de studiu materialul sonor al cuvântului, sensurile lexicale, formele şi relaţiile dintre cuvinte, exprimate în unităţi sintactice.

În orice caz, analiza contextului nu poate fi suplinită printr-o analiză gramaticală de tip clasic frază cu frază, şi nici printr-o interpretare literară a conţinutului detaşat de formele şi particularităţile lui de comunicare artistică.

Federatia Sindicatelor din Invatamant: Vor începe executările silite, pentru recuperarea banilor câştigaţi în instanţă şi neincluşi de Guvern în rectificarea bugetară
23 noiembrie 2018

Subliniem că subtextul nu are o existenţă proprie în afara contextului gramatical, ci este o realitate implicatăp în text şi manifestată prin el. Atitudinea disimulată în unele din mijloacele de expresie, cum ar fi : intonaţia, fonetismul, lexicul, a autorului, fie el vorbitor sau scriitor, prezenţa acestora trebuie raportată la o stare de conştiinţă, la ceva ce se ascunde, nu îndeajuns totuşi, îndărătul enunţului, fără să se deducă în întregime din fiecare unitate sintactică luată în parte, ci din relaţiile pe care le contractează ansamblul lor şi pe care le unifică, asemenea unei plasme, o stare psihică, de gândire, de sentimente, de emoţii.

Distribuie articolul
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Reddit Telegram Email Copy Link Print
Articolul anterior Erste Bundesliga: Marele derby Leverkusen – Bayern s-a încheiat nedecis
Articolul următor Uniunea Artiștilor Plastici din România recomandă evenimentele plastice care vor avea loc în săptămâna 17 – 23 februarie 2025
Niciun comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

-Publicitate-
Ad imageAd image

Ultimele articole

Zweite Bundesliga: Bochum câștigă duelul cu Schalke 04
Sport
Ministerul Finanțelor: Termen de tranziție pentru utilizarea sistemului RO e-Factura de către persoanele fizice
Fiscalitate
Polonia pregătește „cel mai modern zid anti-drone din Europa“
Extern

RSS Știri Financiare

  • România antreprenorială: capital local în regiuni, investiții străine concentrate în București
  • Peste 180.000 metri pătrați de birouri vor fi livrați în București până în 2027
  • BYD lansează în România SUV-ul plug-in hybrid SEALION 5 DM-i
  • 7 din 10 autoturisme înmatriculate în 2025 sunt mașini rulate. Aproape jumătate sunt diesel
authors reading month
Cultură și Educație

România, invitat de onoare la Festivalul Literar „Luna Lecturilor de Autor”

2 minute
Cultură și Educație

TIFF Oradea 2021: cele mai urmărite filme din programul ediției

3 minute
Cultură și Educație

Casa Ricordi – un reper în istoria partiturilor

9 minute
Cultură și Educație

Trei orașe se luptă pentru titlul „Capitala Tineretului” din România, ediția 2020-2021

5 minute
favicon curierul national favicon curierul national
  • EDIȚIA DIGITALĂ
  • ABONAMENT DIGITAL
  • PUBLICĂ ANUNȚ ÎN ZIAR
  • CONTACTEAZĂ-NE

PUBLICAȚIA

  • Despre noi
  • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Anunțuri Mică Publicitate
    • Advertorial
  • Redacția
  • Contact

ȘTIRI

  • Actualitate
  • Extern
  • Cultură și Educație
  • Politic
  • Sport
  • București

BANI

  • Economie
  • Companii
  • IT
  • Agricultură
  • Energie
  • Fiscalitate
  • Imobiliare
  • Turism

PARTENERI

  • B1 TV
  • Gazeta de Sud
  • Money Buzz!
  • Știrile de Azi
  • Goool.ro
  • Bucharest Daily News
  • Slatina Buzz!

BUN DE AFACERI, DIN 1990

Welcome Back!

Sign in to your account

Username or Email Address
Password

Lost your password?